[Sara I]

MariS :-)

Noi(in mare majoritate) suntem oameni care pana la un punct...traim cum traim...mintim, ucidem,curvim,preacurvim, furam, uram, barfim,ne inchinam la idoli, mergem la vrajitori, ghicitori,si facem toate nebuniile la care ne indeamna firea cazuta, si lumea asta in care ne nastem, dupa trup/fire pacatoasa...si care are ca tata si stapanitor pe diavol.

Cand, prin minune Dumnezeiasca, ne trezeste Dumnezeu...si de arata cat de "pe langa suntem"...pentru ca uite, vai de viata noastra,cum traim,tavalindu-ne cu porcii in mocirla lipsei de constiinta..., fata de normalul de viata al unui om..care este cam asa: "Sa-L cunosti pe Singurulul Dumnezeu, in Realitate si nu in inchipuire...nu din povesti babesti si vanatoresti, ci prin harul Duhului Sfant...Lui si numai Lui sa te inchini...in Duh si Adevar...si pe El sa-L iubesti cu toata inima, mintea, puterea, cugetul tau...si sa faci celui de langa tine ce ti-ai dori tu sa-ti faca el"..ei, bine, atunci, cand Lumina Lui ne trezeste cat de cat...cautam sa ne apropiem de El...sa-L cunoastem..ne apropiem de Scripturi , de Biserica, , de scrieri si marturii ale unor traitori crestini...cautand sa ne induhovnicim...insa...

Daca prin harul lui Hristos, lepadam/biruim ispitele cele "de-a stanga"...in sens ca ni se face greatza..si nu ne mai trebe...vin "cele de-a dreapta"...formalismul si fariseismul...lucrare a dracilor teologi..(sau arhiconi, cum cred ca-i numea parintele Cleopa). Zicea un traitor ca dracii fac orice sa ne tine departe de Viul Dumnezeu, de reala si adevarata partasie cu Hristos..in Duh si Adevar...pentru ca daca ajungem cu adevarat in Hristos, ei si-au pierdut puterea peste noi..si daca nu ne prind cu cele lumesti...vor cauta sa ne prinda cu cele ce "par bune"..."de-ale bisericii"..adica sa ne tinem de dogme, ritualuri, invataturi lumesti privitoare la credinta,despre care credem ca in sine ne mantuiesc...sa ne adormim constiinta ca suntem bine cu Dumnezeu ca am facut niste fapte exterioare...desi inimile noastre pot musti de ura, de hula, de invidie, de resentimente, de dispret si judecata fata de aproapele...de nepasare fata de Dumnezeu si ce doreste El cu adevarat de la noi...si de..(cea mai scarboasa...imitatie draceasca a Sfinteniei)..de autoneprihanire...de mandrie "duhovniceasca"...

Cum scapam de ele?

Hristos...Cuvantul...Adevarul...Realitatea...este Sabie cu doua taisuri...care strapunge inima credinciosului...si il "taie in doua"...despartind in el...ce e sfant, de ce e nesfant...ce e curat...de ce e necurat...ce e autentic...de ce e "facatura" legalista si fariseism...si Singur El ne conduce...pe calea mantuirii...

"Doamne, cum sunt eu in ochii Tai? Care e starea mea inaintea fetei Tale..nu in fata oamenilor,nici in parerea lor, nici in impresia mea, dar in Realitate?"...

Vom cunoaste Adevarul...daca Il dorim cu adevarat...si Singur El ne va face liberi...