Citat:
În prealabil postat de Adriana Cluj
Repet intrebarea:
O persoana, pe care am intalnit-o odata, dar cu care nu am tangente, ne-a rugat sa-l pomenim in rugaciunile noastre. Acea persoana se ocupa cu ghicitul in cafea.
L-am pomenit mult timp asa cum ne-a rugat, dar oare am procedat bine stiind acest lucru despre el?
L-am pomenit, pur si simpl pentru ca ne-a rugat, si asa am facut de fiecare data cand cineva m-a rugat sa-l pomenesc in rugaciuni (chiar si de pe aici de pe forum, mai ales pe cei care au cerut ajutor de rugaciune pentru boala, pe acestia, cei bolnavi, i-am trecut in pomelnicul dat la biserica).
De cand mi-am pus aceasta intrebare (citind o carte, mi-a aparut aceasta indoiala, ispita) nu l-am mai pomenit, dar parca imi pare rau ca l-am exclus, nu ma simt confortabil cu mine insami ca am exclus pe cineva din rugaciune.
Spuneti-mi si mie cei care stiti mai multe decat noi, despre acest aspect.
Si precizez: pe aceasta persoana o pomeneam in rugaciunea personala, cea de zi de zi, nu pe pomelnicul dat la Sfanta Liturghie
__________________
|
Ați procedat bine. În special pentru păcătoși sunt pomenirile la rugăciune, fiindcă drepților nu le sunt necesare.
Păcatul ghicitului în cafea este un păcat grav împotriva poruncii întâî. Dar respectivul, nerenegându-și religia ori botezul, nici învățătura descoperită de Dumnezeu, nici Biserica, nu poate fi socotit
extra Ecclesiam ci este un fiu păcătos al Bisericii (sau, respectiv, fiică). Prin urmare, vrednic și bun lucru este ca Biserica să se roage pentru acea persoană.