Iata cum s-au intors la Biserica Ortodoxa mai multi calugari ce tineau vechiul calendar de la Muntele Athos. Trebuie spus ca la inceput stilistii nu erau chiar schismatici, doar ca nu il mai pomeneau pe patriarhul ecumenic. Apoi s-au rupt de tot de BO.
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...si-calendarul/
"Într-o primă accepțiune, la Sfântul Munte, zelotiști s-au numit toți aceia care, neprimind noul calendar, au încetat și pomenirea patriarhului de la Constantinopol (atitudine adoptată în primă fază și de Cuvios). Cu timpul, s-a cristalizat un zelotism extremist, caracterizat prin neascultarea față de ierarhie, tăgăduirea valabilității Sfintelor Taine ale tuturor acelora care slujesc „pe nou” și respingerea comuniunii cu toate Bisericile Ortodoxe „oficiale”.
În chip asemănă*tor, puțin mai târziu, Starețul Iosif a auzit în timp ce se ruga o voce dumnezeiască, zicându-i:
„Biserica se află la Patriarhia Ecumenică, la Constantinopol”.
Astfel, au înțeles că lucrurile nu stă*teau așa cum spuneau vechii calendariști și că Tainele celor de pe stilul nou sunt valide. Atunci au hotărât să-i ceară mitropolitului Florinei iertare în scris.
Când s-a trezit a înțeles tâlcuirea visului și de atunci a început a tăgădui co*rectitudinea poziției sale de mai înainte.
Dar și părintele Efrem Katunakiotul, când s-a rugat pentru aceeași problemă, a fost înștiințat de o voce puternică, care i-a spus:
„În persoana lui Hrisostom al Florinei ai renegat toată Biserica”.
Astfel, începând cu anul 1937, Starețul a început să primească ambele calenda*re, deși a continuat să rămână zelotist.
Puțin mai târziu însă, la 13/26 martie 1950, a fost emisă o nouă enciclică semnată de patru episcopi vechi-calendariști: Hrisostom al Florinei, Gherman al Cicladelor, Hristofor al Hristianopolului și Policarp al Diavliei.
Scria in acea enciclica: „Tainele săvârșite de cei de pe stilul nou, ca unii ce sunt schismatici, sunt lip*site de Harul sfințitor. "
- S-a terminat! Ne retragem! Aceștia au căzut pe dinafară. Nu se poate ca ade*vărul lui Dumnezeu să fie acesta. Va trebui să luăm poziția mănăstirilor. Dar mai în*tâi vom face rugăciune ca să vedem ce ne va spune Dumnezeu. Fiilor, rugăciune! Rugăciune, părinților, ca să ne descopere Dumnezeu și să nu facem vreo greșeală. Ceea ce ne va descoperi Dumnezeu, aceea vom primi.
În a treia zi Staretul s-a închis în coliba sa si toată noaptea s-a rugat varsand siroaie de lacrimi. Iar noi îl asteptam afară pe Staret, ca pe un alt Moise, ca să ne dea rezultatele „sinodului”.
După rugăciune se pare că a avut o descoperire, căci, iesind afară, ne-a spus:
„Câti sunteti credinciosi…”. Părintilor, s-a terminat! Am primit vestire că trebuie să trecem de partea mănăstirilor.
Acesta e adevărul. Zelotistii sunt înselati!
Cu adevărat, mare si bruscă a fost întoarcerea Starețului, căci fusese zelotist si încă unul înfocat.
Tu, părinte Atanasie, ia-ti traista si mergi la Lavra si spune-le că ne vom supune mănăstirii si Patriarhiei. Veti merge acolo ca să vă înscrieti. Repede! S-a terminat. Veti lua buletine si vom deveni în mod oficial monahi ai Mănăstirii Lavra. Aceasta este calea lui Dumnezeu. Zelotistii au pierdut calea. Auzi, să spună că Tainele nu au Har si că noii calendaristi sunt osânditi!
Și astfel, părintele Atanasie a pornit spre Lavra cu traista în spate, dar plin de gânduri. Se gândea: „Oare, Staretul are dreptate ori nu?”. Si asa cum mergea prin pădure, a obosit si s-a asezat ca să se odihnească putin. Atunci a adormit si a avut o vedenie care l-a încredintat despre pozitia corectă a Staretului. Când s-a trezit a pornit îndată înapoi si plin de entuziasm a spus Starețului:
- Gheronda, mă supun. Și pe Patriarh îl pomenesc si fac orice îmi spuneti. Ceea ce am văzut… este voia lui Dumnezeu.