Citat:
În prealabil postat de FireSpirit
Vreau sa va spun ca am inceput sa nu mai cred in Dzeu. Si asta pentru ca vad cum e viata, cum sunt oamenii, ca e prea multa suferinta si prea multa nedreptate.
|
Cel mai greu de pătruns verset din toată Biblia este pentru mine "Să facem om după chipul și după asemănarea noastră."
În clipa în care Dumnezeu S-a hotărît să creeze omul, a știut ce va alege omul. A știut ce va fi cu fiecare dintre noi, dar totuși ne-a făcut. Ne-a înzestrat cu libertate, să facem ceea ce vrem, indiferent dacă încălcăm sau nu voia Lui cea bună. Indiferent dacă răul pe care omul l-a îmbrățișat atrage suferința și moartea. Stau și meditez uneori: cum este posibilă lumea așa cum o știm, cu necazurile și cu relele ei? De ce ne-a dat Dumnezeu atîta libertate? Răspunsul care-mi vine automat în minte sună cam așa: Domnul nu ne-a limitat viața numai la existența asta tristă, ci ne-a dăruit veșnicia. Fie buni, fie răi, fie buni și răi, noi vom trăi pentru totdeauna. Moartea va fi o trecere la altceva, apoi numai Domnul știe ce va fi. Dar sînt sigur că El are planuri veșnice cu fiecare dintre noi. Dialogul Său cu noi nu va înceta nici în Rai, nici în Iad. Fără să cad în apocatastază, sper că vecii vecilor vor însemna o serie infinită de treceri spre starea de mai bine, de apropiere de Dumnezeu chiar și a celor care nu se mîntuiesc de cel rău, dar totul numai și numai cu condiția respectării libertății fiecărei ființe în parte.
Deci dragă FireSpirit, dacă viața s-ar rezuma doar la cei cîțiva ani tereștri, viața ar fi un fel de glumă proastă cu final tragic. Da, lumea e nebună și oamenii corupți, dar asta e alegerea noastră. Dacă Dumnezeu ar fi creat o lume de ființe lipsite de libertate, atunci ar fi fost o lume moartă populată cu marionete manevrate de Cineva. Dar noi trebuie că avem un Creator Care ne-a făcut după modelul Său propriu, adică raționali, cu voie proprie, capabili de sentimente, veșnici șamd. Aceste atribute sînt valabile pentru orice lume creată de Dumnezeu, nu numai pentru noi, oamenii. Așa credem noi, ortodocșii.
Faptul că omul a acceptat căderea de partea celui viclean, adică despărțirea de Dumnezeu, asta e alegerea omului, nu e răspunderea Creatorului. Faptul că există suferință în această viață nu l-a împiedicat pe Domnul să vină și să-Și ia crucea ca să ne dea a doua șansă de revenire la condiția dintîi și chiar la mai mult de atît. Nu uita însă că suferința fizică e vremelnică, dacă aici te poticnești. În veșnicie nu va mai fi suferință pentru nimeni, nici pentru cei răi. Cei din Iad vor avea un disconfort existențial care ne depășește imaginația, dar nu va fi tortură fizică, poți fi sigură de asta. Nedreptatea despre care vorbești va fi izolată undeva la etajul -10 al existenței, pentru că avem un Judecător drept Care va avea grijă de asta.
Cît despre sufletele animalelor, dintre atributele enumerate mai sus ele nu au decît capacitatea de a avea sentimente. Tot au și ele ceva din modelul divin, poate darul cela mai important, adică posibilitatea de a iubi. Ceea ce nu-i puțin, nu?