Animalutele intradevar nu au sufletel ca al nostru, in sensul ca nu e nemuritor, au altul diferit de al nostru.
Dumnezeu a lasat asa, ca ele sa nu se chinuie pentru eternitate. Zic Sfintii Parinti ca natura intreaga si plantele si animalele sufera pentru caderea omului, si asa este, de aceea ele simt cand e un om rau, fug sau ataca, sau daca e om bun si sfant se culca la el in brate. Nu ar fi corect ca ele sa se chinuie secole pentru noi, nu crezi?
Vezi Sf. Serafim de Sarov, care hranea ursul cu mana si nu il vatama.
Sau cum stateau animalele la Par. Paisie. Vezi ce relaxat e iepurasul la el in brate?
Animalele iubesc pe sfinti si sfintii pe animale. E plin de pustinici prin munti, si vine iarna dar nu se apropie de ei nici lup nici urs, ba mai si impart aceasi pestera.
Cat despre fatarnicia in biserica, cunoastem, no comment. Multi sunt cei care vor ranguri, si laude si intaietate, sa-i perii ca se considera desavarsiti.
Dar nu te pune nimeni sa stai cu ei, si sa te acresti si sa imbatranesti inainte de vreme.
Cauta locuri autentic ortodoxe, cauta oameni deschisi si sincer caci inca mai sunt (chiar daca mai greu de gasit), citeste cartile parinteilor de care ti-am zis mai sus.
Aplica cat de mult poti tu cele invatate de la ei, si vei trai minuni in viata ta.
Si pe oriunde mergi, sa nu uiti, padure fara uscaturi nu vei afla, chiar si in manastiri vei mai gasi maici si calugari nu tocmai ok, dar tu nu iti pierde vremea cu acestia, roaga-te pentru ei si mergi mai departe, spre cei de la care ai ce invata si care sa iti odhineasca sufletul.