@Adriana3 si Tricessimus
In continuarea disputei paine versus azima de pe topicul Despre Viclenia Sectantilor, as vrea sa fac o dedicatie pt. Adriana si Tricesimus dar nu numai si o postez aici pt. ca mi se pare mai adecvat.
Pt. Adriana, pt. ca face parte dintr-o categorie speciala de cautatori preocupati pana la exces de detalii fizice, concrete, exterioare, istorice, cercetand Scriptura cu un acut simt de detectiv, ceea ce pe de-o parte nu ar trebui sa fie rau in sine, dar pe de alta parte, cu prea putine reverberatii pt. mantuire.
Orice ortodox ar sfatui-o sa-si continue cercetarile teoretice dar neaparat
sa-si exerseze prin exercitiu ascetic „retina launtrica”, singura prin care toate perechile de paradoxuri si contradictii biblice capata sensuri launtrice intr-un sublim si inefabil si metafizic coincidentia opositorum.
Pt. Tricesimus – pt. ca neaga cu vehementa transfigurarea in chip tainic a painii si vinului euharistic in Insusi Trupul si Sangele lui Hristos, fiind mult prea preocupat de detalii tehnice, de chitibusuri, de izma, marar si chimen in defavoarea tainelor de negrait.
Dedicatia e o interpretare in cheie ortodoxa a calatoriei initiatice a celor doi pelerini razleti, Luca si Cleopa ce se intoarceau de la Ierusalim spre Emaus.
Pe topicul cu Viclenia sectantilor, s-a ajuns la ideea ca Euharistia din Prima zi a Invierii din care s-au impartasit Luca si Cleopa, s-a savarsit cu azimi fiind in toiul Sarbatorii Azimilor.
Ideea dedicatiei e simpla – trecerea din registrul preocuparilor fizice in cel al preocuparilor metafizice, din registrul tehnic in cel mistic.
Hristos a zis asta cu alte cuvinte pe drumul de la Ierusalim la Emaus, cuvinte al caror sens launtric il putem sesiza cu acea retina launtrica de care ziceam.
urmeaza partea 2
|