Dogma ar insemna in limbaj profan:ceva ce nu poate fi demonstrat,dar nici nu poate fi contrazis . Si aici cred ca se insista pe infaibilitatea lor. Eu as insista pe utilitatea lor. In domeniul credintei,arunca o privire de ansamblu asupra a cit se poate cunoaste Dumnezeu intreit in Persoana,cu biata minte umana.E drept ca nu pot clarifica totul,in amanunt,dar fara aceste dogme,nu avem o alta invatatura mai buna despre Dumnezeu.
Si acum,ca sa fiu si eu om,ca stiu ca e iertat,pe mine sincer ma cam plictisesc dogmele,nu sint asa de vii ca si Evanghelia,e teorie,nu sint fapte si povestiri minunate ca in Evanghelie.Dar imi dau seama cu mintea,ca nu ar putea exista alta explicatie mai logica,si alt mod ca Dumnezeu sa fie facut cunoscut oamenilor.Caci ,desi se foloseste de limitarile limbajului si ratiunii ,totusi se simte in aceste dogme,harul dumnezeirii. Cind citesc Evanghelia ma bucur.Cind infaptuiesc iara ma bucur.Cind cunosc dogmele,simt ca ma clarific,fara insa a fi ceva suficient prin sine.Parca lucrurile sint astfel facute,astfel ca sa nu ne simtim bine,daca lipseste vreo componenta din trinommul :inima ,fapte ,ratiune.Si ca una sa nu poata fara celelalte
Last edited by iustin10; 22.09.2011 at 23:38:10.
|