În prealabil postat de Sara I

Din ce stiu eu despre viata lui Luther, credinta lui nu a fost deloc la un nivel abstract si metaforic, ci a fost adanc traita. Am mai citit si vazut ceva doc despre viata lui, si am ramas profund impresionata. Trebuie curaj, si o reala iubire de Hristos, ca sa te ridici, singurel, impotriva unui sistem urias, si sa le spui alor tai ca is "pe langa..". Trebuie sa-l iubesti cu adevarat pe Hristos, ca sa nu induri hulirea numelui Sau, sa nu suporti minciuni in numele Sau, ca sa te infurie ca asa zisi slujitori ai Domnului profita de numele Sau pentru bani sau alte interese meschine.

Trebuie sa fii un erou al crestinismului, ca sa aduci o reforma de o asemenea amploare.

Am citit ca a trecut prin groaznice perioade de intuneric, de deznadejde, de atacuri demonice fatise, de singuratate, de parasire din partea "fratilor" de credinta, si nici putere sa se roage nu mai gasea in el. Tot ce putea era sa scrie cu degetul pe praful de pe masa..numele lui Hristos.

Din ce stiu despre Luther, il consider un "nebun" pentru Hristos. Un luptator pentru dreptate, pentru Adevar, pentru Neprihanire. Un deschizator de drumuri. Un om pentru care nu pot avea decat respect, onoare, si admiratie