Citat:
În prealabil postat de iustin10
Mie mi-a fost de folos ce spuneti referitor la rolul harului in primirea dogmei. Daca puneti fata in fata mesajele noastre,eu imi arat neputinta de a ma bucura de dogme,desi recunosc utilitatea lor,iar dv imi aratati calea:"Atunci cand Duhul Sfant ne lumineaza nevointa si curatirea de pacate, atunci incepem sa simtim dogma" Deci dogmele nu pot fi intelese doar prin puteri proprii,ci e nevoie de ajutorul Duhului.Pentru ca ele insele au fost inspirate de Duhul lui Dumnezeu si trebuie sa avem puternica credinta aceasta,ca vin de la Duhul prin gura oamenilor alesi .Iar ca sa primesti harul Duhului,si deci al intelegerii,careia sa ii urmeze in mod firesc si bucuria,trebuie sa te curatesti de patima pacatului.
|
Exact asa si este. Aceasta este invatatura patristica. aceasta este viata duhovniceasca. Cea mai frumoasa si adevarata cale este aceasta. prin traire crestina, nevointa, curatire, sa primesti Duhul si sa intelegi dogma. Este calea sigura spre mantuire. Fara Dumnezeu nimic nu vom putea face. Nici macar sa intelegem dogma. Fara voia lui Dumnezeu, care se descopera cui voieste si cand voieste, atentie - fie barbat fie femeie, cunoasterea lui Dumnezeu este imposibila.
Cealalta cale ,de cunoastere a dogmei si apoi dobandirea Harului este o cale ocolitoare , dupa mine, pentru ca poti sa ramai doar la cunoasterea dogmei , deci doar la litera, fara sa incepi nevointa. De obicei se intampla asa pentru ca cei care cunosc litera cad in pacatul mandriei si chiar daca s-ar nevoi, prin pacatul mandriei Harul nu va fi dobandit.