[Savonarola]

Da, aşa este, părintele Stăniloae a primit ordine de sus, de la Stăpânul şi Arhiereul sufletelor noastre, pentru a traduce din patrologia greacă. Aşa cum a tradus, pe lângă Chiril al Alexandriei, şi pe Maxim Mărturisitorul, şi pe Grigorie Palama, şi pe Atanasie al Alexandriei şi Filocalia şi cine ştie mai câte că eu nu îi ştiu toată opera de traducător. Datoria noastră este să citim, să studiem această operă extrem de valoroasă tradusă de părintele Stăniloae, să o înţelegem, cât se poate şi cât ne dă Dumnezeu, să o răspândim şi să o punem în practică. Deci staţi liniştit, domnule, la mijloc este vorba despre conspiraţia lui Dumnezeu.

Referitor la statul creştin ortodox şi pretinsele sale obligaţii, faceţi nişte erori flagrante. Nu există stat creştin ortodox, există doar Biserica Creştină Ortodoxă, un stat neavând aproape nici o posibilitate de a fi creştin ortodox. Nici România şi nici un alt stat de pe pământ nu este creştin ortodox, şi, după părerea mea, nici nu are cum să fie. Statul român nu are nici cea mai mică obligaţie să boteze copiii din familii creştine ortodoxe sau doar pretinse creştine ortodoxe. După cum se poate vedea cu ochiul liber, mulţi dintre aşa-zişii creştini ortodocşi nu prea au nici cea mai mică legătură cu creştinismul ortodox, cu Biserica; această majoritate difuză, confuză şi impertinentă nu face decât să emită pretenţii fără acoperire. Ar avea acoperire în pretenţiile lor dacă ar trăi într-adevăr după Duhul lui Dumnezeu şi nu după îndemnurile firii neîntoarse la Dumnezeu prin pocăinţă şi credinţă. Iisus Hristos nu a încredinţat nici unui stat misiunea de propovăduire şi încorporare a convertiţilor în Trupul Său Mistic, ci a dat această încredinţare Bisericii şi prin urmare datoria este a ei şi nu a vreunui stat sau imperiu. Ba mai mult, Biserica trebuie să evite orice imixtiune a statului în viaţa şi organizarea Bisericii.

Referitor la botezul copiilor, părintele Stăniloae se referea la acele familii care sunt creştine, nu la familiile care doar pretind a purta un asemenea nume nobil fără ca să fie vrednice de a-l purta; adică se referea la familiile în care creştinismul (ortodox) se trăieşte şi nu la familiile care sunt doar de faţadă creştine. De la acele familii care sunt creştine doar nominal, ce ar avea de învăţat copiii, în materie de religie şi spiritualitate? Şi folosirea unor citate din Dogmatica lui Stăniloae pentru a susţine păreri eronate ca ale dumneavoastră este cel puţin tendenţioasă. Nu am acum dogmatica lui Stăniloae la mine, dar când o să fac rost de ea o să vă aduc eu citate din aceeaşi carte care să vă mai liniştească zelul. Până atunci puneţi mâna şi studiaţi extrem de atent şi cuvânt cu cuvânt citatele pe care le-am adus de la sfântul Chiril al Alexandriei. Ortodocşii sau pretinşii ortodocşi au multe de învăţat.