[Savonarola]

O altă definţie sau mărturisire a acestei credinţe a Bisericii Catolice este prezentă în celebra bulă "Unam Sanctam" a papei Bonifaciu VIII promulgată la 1302.

Urged by faith, we are obliged to believe and to maintain that the Church is one, holy, catholic, and also apostolic. We believe in her firmly and we confess with simplicity that outside of her there is neither salvation nor the remission of sins, as the Spouse in the Canticles [Sgs 6:8] proclaims: 'One is my dove, my perfect one. She is the only one, the chosen of her who bore her,' and she represents one sole mystical body whose Head is Christ and the head of Christ is God [1 Cor 11:3]. In her then is one Lord, one faith, one baptism [Eph 4:5]. There had been at the time of the deluge only one ark of Noah, prefiguring the one Church, which ark, having been finished to a single cubit, had only one pilot and guide, i.e., Noah, and we read that, outside of this ark, all that subsisted on the earth was destroyed.

Furthermore, we declare, we proclaim, we define that it is absolutely necessary for salvation that every human creature be subject to the Roman Pontiff.

sursa: http://www.papalencyclicals.net/Bon08/B8unam.htm

După cum se poate vedea, în această bulă, care este considerată ex-cathedra şi prin urmare este considerată infailibilă, papa Bonifaciu VIII nu doar că afirmă clar că în afara Bisericii Catolice nu există mântuire şi nici ştergere a păcatelor, dar afirmă şi că este absolut necesar pentru mântuirea fiecărei fiinţe umane ca aceasta să fie supusă a Pontifului Roman.

Acestea sunt deci câteva decrete sau mărturisiri ale Bisericii Romano-Catolice asupra dogmei că în afara Bisericii nu există mântuire, prezente deci în documente de maximă autoritate ale Bisericii Romano-Catolice, la Concilii Ecumenice (pentru ei) şi în bule papale, toate aflate sub spectrul infailibilităţii:

Conciliul IV Lateran (1215)
Bula Unam Sanctam (1302)
Conciliul de la Vienne (1311-1313)
Conciliul de la Florenţa (1439).

Aceasta este dogma romano-catolică despre care se spune că a fost contrazisă la Conciliul II Vatican în Constituţia Dogmatică asupra Bisericii, "Lumen Gentium", paragraful 16.