Da, uneori ma intreb si eu, asa, intr-un mod mai pragmatic ;" Cum se manifesta Dreptatea Lui Dumnezeu ? !
Si, din start constat ca noi ne permitem sa ne intrebam, ne permitem sa emitem opinii, sa incercam a deslusi credinta/viata...deci, ne permitem acest lux, altii nu si-l permit, altii nu se intreaba ce are voie sa manance astazi, de post sau de frupt, ci se intreaba daca are ce manca astazi ceva, orice, numai sa supravietuiasca. Altii nu se intreaba cate ore sa stea la slujba de duminica, ci se intreaba daca cumva mai apuca sa inchida ochii spre odihna vre-o jumatate de ora, ca sa nu lesine de povara muncii care il apasa. In timp ce unii se intreaba cat de stralucitoare sa fie Mitra Episcopului, altii merg cu trupul descoperit, caci haina " nu l-a facut pe el ". In timp ce unii cocheteaza in mod voluntar cu " sfanta ascultare ", altii, supusi la o iobagie crunta, isi duc suflarea alaturi de teama si istovire inumana. Si tot astfel, in timp ce unii plamadesc idependenti, legile firii, altii sunt manati de arme si teroare spre o lume neagra si nedreapta, mult prea departe, in inima lor, de taramul fagaduintei. In timp ce unii iau analgezice pentru ca-i dor un deget, altii rabda boli infernale capabile sa le sugrume viata putin cate putin, intr-o tacere si o resemnare strigator la cer de trista.
Exista si lumea celor uitati si nemangaiati, a celor care nici macar nu au fost vazuti vre-odata, nici de cei de sus, nici de cei de jos, iar singura dreptate cunoscuta de acestia este NEDREPTATEA !
Si acum, iarasi ma intreb ; " Cum se manifesta, oare, Dreptatea Lui Dumnezeu ? " Se pare ca aceasta " dreptate ", pentru noi cei rasfatati a devenit un cuvant mult prea banal, habar nu avem ce inseamna, dar imbracati intr-o aroganta stupida, indraznim sa aruncam cu sensul lui in stanga si-n dreapta de parca ne-ar face cinste propria demagogie.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
Last edited by ory; 29.09.2011 at 11:18:35.
|