Sincer, nu am intentionat sa duc ideea mai departe de sentiment, adica pana la o relatie. Uneori, doar stimulentul simtirii te poate scoate din impas, invatand sa-l iei ca atare fara sa-i fii potrivnic, pana la resorbire fireasca, fara sa se ajunga neparat la intrupare. Este destul de dificil, oamenii stiu doar ca trebuie sa-si materializeze ideile, simtirile, exista insa si o cale prin care te poti bucura de ele aflate doar in stadiul inert.
O relatie este deja prea mult, mai ales atunci cand este vorba de cineva " interzis ". De ce nu se multumesc oamenii cu putin ? Asta este problema !
Poate ca, tocmai de aceea ajungem atat de rapid pe carari straine de etica si, implicit la neimplinire sufleteasca, fiindca ne avantam cu capul inainte manati doar de instinct si placere, fara sa incercam a descoperi placerea din primul stadiu al trairii interioare si a o duce pana sa ajunga la greseala capitala. Ca un flirt mult mai intens decat fondul erotic, dar care nu ajunge sa-si pateze inocenta.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
Last edited by ory; 29.09.2011 at 14:46:52.
|