Personal nu cred in sfintenia din manastiri, ca in sfintenia Sfintilor. Eu delimitez aceste lucruri, sau, cel putin am inceput sa le delimitez in zilele noastre.
Cred, insa, in sfintenia unei mame care moare la nastere, cred in sfintenia unui obraz inlacrimat mangaiat de un om, cred in sfintenia rugaciunilor intense, nu kilometrice, cred in sfintenia spiritului copilaresc, in " sfintenia " unui om cinstit, chiar daca nu este credincios. De sfintenii parvenite in straie negre, m-am cam saturat . Nu ma puteti face voi sa cred in sfintenia Manastirilor Contemporane si, daca ma gandesc bine, nu sunt sigura ca manastirea chiar are stransa legatura cu Mantuirea, dar o apreciez ca pe o latura traditionala si culturala a societatii . Se face prea mult caz de sfintenia monahilor, se supraestimeaza un mediu la fel de corupt ca trupul omului si societatea in care traieste el.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
Last edited by ory; 29.09.2011 at 17:30:56.
|