despre relatia omului cu animalele
Ei, aici am multe de spus si pana acum nu am avut timpul necesar. Noi, oamenii , in general facem o greseala cand antropomorfizam animalele, si le facem rau in primul rand lor. Animalele domestice ne-au fost date in grija spre folosul nostru si avem o responsabilitate fata de ele. ele nu mai sunt capabile sa se hraneasca, sa se adaposteasca si sa se inmulteasca singure. inafara de acestea, mai sunt (inca) animale salbatice, in a caror viata nu e bine sa intervenim, cel putin noi, profanii, ci doar specialistii. Dar, pe ale noastre, avem obligatia sa le ingrijim de cand se nasc pana mor, acest ultim aspect facandu-se in majoritatea cazurilor spre folosul nostru (ma refer la animalele de consum, desigur).
De aceea, o iau pe rand si raspund la cele mai frevente intrebari pe care si le pun oamenii iubitori de animale:
1. eutanasierea animalelor e un pacat?
- Nu; in unele cazuri, e chiar o obligatie (morala), dar cu conditia sa fie bine intemeiata, dpdv mediacal (nu ca asa ni se pare mai comod sau mai ieftin) ci pt ca e solutia cea mai "umana"; spre deosebire de om, animalul nu are pacate de ispasit, ca sa -l lasam sa se chinuie pana il iarta Dumnezeu si-l ia la El.
2. este sterilizarea animalelor un pacat?
- Nicidecum, este tot obligatia noastra morala; ceea ce este imoral e sa lasi animalul in calduri pe strada sa-si satisfaca instinctele, si eventual cand face pui sa-i dai tot in strada, sa-si caute norocul. Aviz amatoarelor posesoare de cotoi, cand se gaseste la dvs in cartier cate o punga cu pisoi nou-nascuti abandonati, sa stiti ca s-ar putea sa fi contribuit si cotoiul dvs la treaba asta.
3. nu se satura un animal daca mananca in fiecare zi aceeasi mancare? nu fac un pacat cand se uita la mine si nu-i dau din ce mananc eu?
- Nu, din contra, faci un pacat cand ii dai; daca un catel/pisoi de cca 5 kg mananca aceeasi (sau o mai mare) cantitate de carne decat tine, organismul lui nu va reusi sa o proceseze si in final se va intampla ceva neplacut, acut in cazurile 'fericite' sau cronic in cele mai multe(cum a spus un coleg de-al meu, in loc sa-l aveti 14 ani, il veti avea doar 7)
4. in ce consta 'asomarea' animalelor:
- cu toate ca la tv s-a spus la un mom./ dat ca asomarea ar fi o procedura care inlocuieste taierea traditionala, nu este de loc asa
-asomarea este o operatiune premergatoare taierii, care se practica in unitatile specializate, si care consta in scoaterea din functiune prin diverse mijloace (cel mai frecvent folosind curentul electric) a centrilor nervosi superiori ( = creierului), astfel incat animalul sa nu mai fie constient, sa nu simta nimic si sa nu se miste, dar totusi inima sa-i bata, pentru ca in momentul taierii propriu-zise sa elimine o cantitate cat mai mare de sange; fara asomare, datorita socului care se instaleaza, inima se poate opri inainte de a elimina aceeasi cantitate de sange.
- in gospodariile personale, taierile sunt oricum interzise(in lumea civilizata, cel putin), cu sau fara asomare, exceptand cazurile de necesitate, in care ar trebui, in functie de imprejurarile in care s-a produs evenimentul, sa se decida daca animalul taiat va fi sau nu dat in consum uman. Dar asta ar presupune existenta a mult mai multe abatoare, ceea ce nu se intalneste la noi in tara.
Desigur, tot ce am scris aici este un ideal. Sunt foarte putini oamenii care si-ar permite sau ar avea macar intentia sa duca la eutanasiat un caine/pisica lovit de masina pe strada, cum a facut doamna din aceasta postare.
Intr-o situatie ambigua sunt animalele semi-salbatice care traisc pe strazile oraselor si satelor din Romania, si care au ajuns acolo prin 'grija' generatiilor anterioare. Aici e un semn de intrebare: ori ne asumam raspunderea pana la capat, hranindu-le , adapostindu-le si sterilizandu-le, ori le exterminam, ori le lasam in plata Domnului si ne obisnuim sa traim cu ele, dupa principiul 'care pe care".
Oricum, trebuie sa ne intre bine in cap, ca inmultirea excesiva a unor specii daunatoare (sau care devin daunatoare) este numai si numai rezultatul actiunilor noastre(gresite) din decursul timpului, sau, cum se spune in popor, platim pentru pacatele parintilor (stramosilor) nostri.
|