"Cand te vad dracii ravnind cu adevarat la rugaciune, iti strecoara gandurile unor lucruri asa zise trebuincioase; si dupa putina vreme iti fura amintirea lor, ca miscandu-ti-se mintea spre cautarea lor si neaflandu-le, sa se descurajeze si sa se intristeze foarte. Apoi, cand revine iarasi in rugaciune, ii aduce aminte cele cautate mai inainte, ca mintea cautand sa le ia la cunostinta, sa piarda rugaciunea, care aduce roade".
"Lupta-te sa-ti tii mintea in vremea rugaciunii surda si muta, si te vei putea ruga" (Evagrie Monahul, Cuvant despre rugaciune, c.10, 11, Filocalia I).
|