[Cecilia89]

În prealabil postat de heaven

Din punctul meu de vedere nu este prea mare diferenta intre un om care ucide un animal sau un om care isi ucide un seaman.Dovada o fac multiplele cazuri de psihopati care au ucis cu sange rece,dar si placere oameni si care in copilaria si adolescenta lor torturau si ucideau animale si asta pentru ca dispare capacitatea de a empatiza cu fiintele din jurul nostru.Si asa se moare pe dinauntru,incet si sigur...
Iubirea este sau nu este in noi,nu e conditionata,nu are categorii asupra carora sa se reverse si nici limite,in caz contrar nu mai vorbim de iubire,ci de atasamente.
Animalul sufera in egala masura ca si omul,aceiasi durere atroce fizica si deasemenea suferinta sufleteasca pe care o poate trai.Nu credeti ca ele pot avea suflet?Eu sunt sigura,din toti anii in care am interactionat cu ele,ca sufletul lor exista si este inca unul curat si luminos si daca ne-am smeri mai mult,am vedea cate avem de invatat din Creatia Tatalui Ceresc!
Desigur,multi dintre noi nu vom pune mana direct sa ucidem un animal,"treaba murdara" o fac altii pentru noi,lucrurile odioase se petrec in spatele portilor inchise,insa indiferenta in care ne complacem sa traim ne inculpa in egala masura.
In gradina Edenului toate fiintele traiau in pace,iar dezbinarea omului si Creatiei s-a facut dupa caderea lui Adam si Eva in pacat.Deasemenea,renuntarea la carne este prima treapta importanta a postului,pe care cam toti calugarii o tin si nu degeaba,consumul de carne impiedicand inaltarea pe treptele vietii duhovnicesti.Asta ar trebui sa spuna multe celor care inca mai cauta intrebari in acest sens,desi eu va spun ca acel adevar il gasiti in sufletele voastre,pentru ca ele stiu ca este rau sa ucizi,indiferent ce fiinta si bine ar fi sa nu ignorati aceasta voce pentru ca sufletul este scanteia divina din fiecare dintre noi!

Iti multumesc! Asta e raspunsul de care am avut nevoie! Multumesc pentru sprijin!