Salut vsovi. Vad ca uneori vorbesti cu talc:
Citat:
|
În prealabil postat de vsovi
te rog iarta-ma dar chiar suntem neputincioshi shi infrantzi iar daca reusheshti sa cashtigi vre-o lupta, atunci te umple de mandrie ca tzi se face rau... Scapa-ne Doamne... shi scote-ne din dezastru... Iar cand tzi-e bine shi zici ca ai scapat, atunci vine bunastarea shi se intinde patima care iese numai cu odihna pe bolovani acoperit cu cenusha... adica tocmai cardashia cu duhul maririi rautatzii shi a antihristilor... nu stiu cum putem ieshi, poate tzinand mintea mereu in marul dintre costele din stanga, pe care-l ling poftele, shi fara sa deznadajduim, in smerenie petrecind
|
Adevarat este faptul referitor ca de faci nevointa cu infranarea poftelor, atunci iti vine in gand mandria de rezultate si mai rau te incurci in cursa amagirii, astfel vrand nevrand de prinzi mai grozav in slava desarta care te orbeste si te face sa crezi ca ai realizat ceva in sensul ca ai "sporit" duhovniceste. Dar nici sa pacatuiesti nu trebuie, pentru ca atunci te lasi in voia simtirilor firesti si te tavalesti in mocirla pacatelor, ceea ce denota ca iarasi nu ai facut nimic spre zidire. Ambele porniri, atat cea din fire si pacatoasa cat si cea evlavioasa pentru noi cei slabi si incepatori duc la aceelasi rezultat: caderea, pentru ca este un drum cu doua taisuri, ori cazi in pacat si ai gresit, ori faptuiesti fapte ravnitoare, pentru ca inevitabil sa ai cu ce te mandri! :(