Eu incerc sa nu "judec" (critic/osandesc) atitudinea si imbracamintea semenilor mei in biserica. Totusi sunt unele lucruri care sar in ochi. Sa va dau un exemplu, nu am inteles niciodata de ce unele femei se aseaza intr-o pozitie ciudata, in genunchi, cu capul pe podea, sprijinite pe coate si cu posteriorul in sus. Prima data cand am vazut asta intr-o biserica am crezut ca asa trebuie sa faci (eu nefiind intr-o relatie cordiala cu ortodoxia decat de 3-4 ani), aveam impresia ca asta inseamna cumva o religiozitate deosebita, o atitudine smerita, citisem si eu putine lucruri si inca nu prea stiam ce sa fac, cum sa ma port. Am considerat ca nu ma pot aseza asa pe jos, chiar daca asta ar insemna pentru ceilalti ca sunt o necredincioasa. Dar am vazut apoi in multe biserici aceasta atitudine, si nu e una sporadica. Acum vreo doua trei saptamani era o doamna cu niste pantaloni extrem de mulati, asezata in pozitia mai sus amintita, statea in fata mea si i se puteau deslusi multe detalii anatomice. Ma gandeam ca poate ar fi bine sa le spuna cineva ca e aiurea sa te duci sa te rogi si sa vezi un fund asezat ostentativ in fata ta. Acum nu stiu daca era chiar ostentativ... din punctul ei de vedere... poate nici nu a realizat, in schimb cei din spate erau captivati cu totul de priveliste.