Buna seara.
Si eu cred ca sunt foarte multi aceia care sunt gata sa se sacrifice pentru niste idei gresite.
In primul rand, ideea in sine de sacrificiu, presupune un act voluntar, facut de o persoana din dragoste si din credinta pentru o cauza, si nu ceva facut de o persoana ca urmare a faptului ca i-a fost cerut sau impus de o anumita structura sociala sau chiar religioasa, iar persoana s-a conformat pentru a nu face opinie separata de un grup, sau pentru a "da bine", pentru a fi apreciata, etc. Asta nu inseamna neaparat ca (scuzati) cauza in sine ar fi gresita, ci motivatia persoanei care a urmat cauza.
In al doilea rand cred ca exista indivizi sau miscari (manipulate de fortele raului, probabil) care, in mod deliberat sau nu, se folosesc de principii religioase, enuntandu-le uneori doar partial, sau chiar deformandu-le usor, in scopul de a manipula oamenii bine-credinciosi intr-o directie gresita pentru acestia, dar profitabila pentru ei.
Un alt exemplu de alegere gresita este aceea de a-ti sacrifica viata personala si familia pentru o cariera (nu neaparat profitabila financiar). Nu e nimic rau sa te sacrifici pentru omenire, dar e gresit sa crezi ca tu ca persoana nu contezi, nu esti important, nu meriti iubirea (nici macar) a ta si a semenilor, si ca tu nu poti fi apreciat pentru ceea ce esti (fiu, sot, sotie, mama, prieten, sora, frate, etc) ci doar pentru ceea ce faci, pentru actiunile tale, pentru profesia ta (adica cu alte cuvinte poti fi oricand inlocuit cu un robot de bucatarie sau o masina de spalat). Si tu esti tot creatia lui Dumnezeu si probabil El te iubeste chiar daca nu esti supererou. Ba din contra, s-ar putea sa-ti dea peste nas daca crezi asta. Trebuie sa nu uitam ca tot ceea ce reusim sa realizam, se intampla prin bunavointa Lui.
Deci, in concluzie, "submit" ce au mai spus si altii, un sacrificiu nu e bun decat daca e facut din dragoste pentru Dumnezeu.
|