[Savonarola]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Iată ce spune, de exemplu, enciclica Quanto conficiamur a papei Pius al IX-lea: (...)Fiindcă Dumnezeu cunoaşte, caută şi înţelege în mod limpede minţile, inimile, gândurile şi naturile tuturor, suprema sa bunătate şi clemenţă nu îngăduie nimănui care nu este vinovat de păcat deliberat să sufere pedeapsa eternă.

Dacă Dragomir a ţinut să ne aducă în scop de argumentaţie şi poziţia papei Pius IX atunci să mai vedem cum şi acest papă contrazice doctrina presupusă infailibilă a Bisericii Romane, doctrină pe care şi el ca papă ar fi trebuit să o respecte.

Prin ce contrazice şi acest papă doctrina oficială a Bisericii Catolice? Prin ceea ce spune în fraza pe care am citat-o după Dragomir, şi anume că Dumnezeu nu îngăduie nimănui care nu este vinovat de păcat de moarte deliberat să sufere pedeapsa eternă.

Şi susţin că există o contradicţie datorită faptului că din ceea ce am citit din doctrina catolică pot exista oameni care, deşi nu ar fi comis deliberat păcat de moarte, sunt totuşi sortiţi, de doctrina catolică, să sufere pedeapsa eternă. Aceşti oameni sunt aceia care mor în păcatul originar.

Doctrina catolică a Conciliului de la Florenţa este că aceia care mor în păcatul originar merg drept în iad, ca şi cei care mor în păcate de moarte, dar ca să fie pedepsiţi ca suferinţe inegale, diferite spre deosebire de cei care mor în păcate de moarte.

"But the souls of those who depart this life in actual mortal sin, or in original sin alone, go down straightaway to hell to be punished, but with unequal pains."

sursa: Conciliul de la Florenţa - sesiunea a VI-a (1439)

Doctrina catolică este aceea că pedeapsa iadului constă în despărţirea veşnică de Dumnezeu.

Învăţătura Bisericii afirmă existenţa iadului şi veşnicia lui. Sufletele celor care mor în starea păcatului de moarte coboară, imediat după moarte, în iad, unde suferă chinurile infernului, "focul veşnic". Pedeapsa principală a iadului constă în despărţirea veşnică de Dumnezeu, singurul în care omul poate avea viaţa şi fericirea pentru care a fost creat şi la care aspiră.

sursa: Catehismul Bisericii Catolice, art. 1035

Doctrina catolică este aceea că păcatul originar nu este un păcat deliberat ci un păcat moştenit prin propagare de la Adam la descendenţii lui.

If any one asserts, that this sin of Adam,--which in its origin is one, and being transfused into all by propogation, not by imitation, is in each one as his own, --is taken away either by the powers of human nature, or by any other remedy than the merit of the one mediator, our Lord Jesus Christ, who hath reconciled us to God in his own blood, made unto us justice, santification, and redemption; or if he denies that the said merit of Jesus Christ is applied, both to adults and to infants, by the sacrament of baptism rightly administered in the form of the church; let him be anathema.

sursa: Sesiunea a V-a, art. 3 a Conciliului de la Tridente, Decretul privind păcatul originar

Conform doctrinei (infailibile) de la Tridente, păcatul originar este moştenit de toţi oamenii (nu se include aici şi fecioara Maria şi evident nici Iisus Hristos) prin propagare şi nu prin imitare. Faptul că nu este moştenit prin imitare înseamnă implicit şi faptul că păcatul, deşi este presupus ca fiind al omului în chip originar ca şi cum ar fi al său, nefiind prin imitare, adică nefiind prin imitarea lui Adam, care a păcătuit deliberat, nu este nici el deliberat. Deci păcatul originar nu este un păcat deliberat.

Din cele expuse până aici se poate deduce logic că aceia care mor în păcatul originar suferă pedeapsa eternă, nu doar după moarte, a iadului, a despărţirii veşnice de Dumnezeu, păcatul originar fiind însă unul care nu este unul săvârşit deliberat. Concluzie bazată pe doctrina catolică ce respinge clar pretenţia lui Pius IX că Dumnezeu, conform doctrinei catolice, nu ar pedepsi pe nimeni pentru eternitate dacă respectivul nu ar comite în mod deliberat păcat(e) de moarte. Deci Pius IX nu contrazice cu nimic doctrina catolică sau nici măcar o parte a acesteia?