Citat:
În prealabil postat de Silencer
Cum vad căsătoria? Ca o uniune intre doua persoane pentru a trece prin toata durerea vieții... Cineva de care sa am grija si care sa îmi fie mereu alaturi... Sa traim impreuna ca doi copii, chiar daca multi spun ca asta inseamna sa fii naiv. Cea mai valoroasa persoana de pe pământ.. Mai in scurt nu prea am ce sa explic, se subânțelege... Nici nu cred ca ash fi un tata bun cu asa mentalitate :)
Problema nu ar fi in casatoria parintilor (cu toate ca casatoria lor nu reprezinta un exemplu de urmat), ci problema ar fi mai mult in unirea trupeasca... Am anumite rezerve fata de aceasta chestie, chiar daca si eu am cazut in patimi care ar avea legatura cu dorinta asta...
Sunt un visător ratat. Si fiind mic copil am visat la asta. Si ash vrea sa imi pastrez visul asa naiv cum este...
|
Hm, din ce spui tu, poate fi o trauma din copilarie, legata de casnicia alor tai, care, asa cum spui tu, nu a fost un model. Poate ca ti-e teama sa nu repeti aceeasi greseala cu copiii tai (din start spui ca nu ai fi un tata bun, nu ai de unde sti), deoarece, din ce citesc, tu nu ai o aversiune fata de sex, ci temeri legate de viitorii copii care ar rezulta de aici, sa nu ajunga si ei niste visatori ratati. Treaba s-ar putea rezolva daca ai discuta cu parintii tai, daca i-ai accepta asa cum sunt si ai iesi putin din gaoace.
Adevarata dragoste implica si responsabilitate si maturitate.