Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Florin, icoanele sunt vii!
Unde urcam, asadar?...
|
"Icoanele" sunt in esenta intipariri ale mintii si inimii cu forme sub infinite aspecte,
derivate din simturi si puterea de conceptualizare a mintii.
Deci si iconoclastii in esenta "se inchina" la propriile lor "icoane" --> impresii si pareri ale mintii.
Dumnezeu este viu,
dar nu poate fi "inchis" in nicio "icoana", pentru ca este dincolo de orice impresie a mintii.
El poate fi insa cunoscut, progresiv, prin perceptia unor "icoane" (intipariri ceresti) din ce in ce mai subtile, pana cand mintea ajunge in "vastul taram fara forma",
unde cunoaste acea "pace coplesitoare" de care vorbesc Sfintii Pariniti.
Deci, ca sa-ti raspund la intrebare,
"urcam" in aceasta pace infinita,
dincolo de orice adieri ale formelor.
Aceasta este adevaratul chip al sufletului facut aidoma Lui Dumnezeu.
Ma bucur pentru ca nu stiu unde incepe si unde se termina Dumnezeu.
Ma bucur pentru ca nu stiu unde incepe si unde se termina sufletul.