[ioanna]

Maria Magdalena a fost bantuita de sapte demoni (duhuri), de care Domnul a vindecat-o. In Ortodoxie, viciile sunt puse pe seama duhurilor necurate, deci Maria Magdalena avea multe vicii si patimi necurate. Prin traditia orala s-a transmis ca unul dintre acestea era si viciul desfranarii. Faptul ca ar fi fost de moravuri usoare nu stirbeste cu nimic cinstea pe care i-o datoram, din contra, cu atat e mai umitoare metanoia ei, Maria Magdalena fiind modelul biblic al caintei.

La rîndul său, Maria Egipteanca îşi începe pelerinajul pe calea pocăinţei, în curtea Bisericii din Ierusalim, în faţa icoanei Fecioarei Maria, în ziua Înălţării Crucii. Oglindirea feminităţii păcătoase în feminitatea îndumnezeită a imaculatei concepţii determină aneantizarea răului lumesc din trupul prostituatei şi înlocuirea lichidelor impure care umpleau vasul din carne şi sînge cu izvorul idealului christic: „Fecioară Stăpînă, care ai născut după trup pe Dumnezeu Cuvîntul. Ştiu, ştiu că nu este cuviincios şi binecuvîntat ca eu, atît de necurată, atît de spurcată, să văd icoana ta, a pururea Fecioarei, a celei curate, care ai trupul şi sufletul curat şi neîntinat. (...) Porunceşte, Stăpînă, să-mi fie deschisă şi mie uşa dumnezeieştii închinări a Crucii. Dumnezeului născut din tine te dau chezăşuitoare, că niciodată nu voi mai pîngări acest trup prin vreo împreunare ruşinoasă, iar după ce voi vedea lemnul Crucii Fiului tău, mă voi lepăda numaidecît de lume şi de toate din lume şi îndată plec acolo unde tu ca o chezăşuitoare a mîntuirii mele mă vei povăţui şi mă vei îndruma.“ (cf. PG 87, 3, col. 3697-3725 in Ward, Vieţile sfintelor, p. 63)