Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Ma intreb uneori, temator, cum va fi cu mintea mea, odata coborata in inima, daca inima mea nu e curata, blanda (precum vad deseori, cu mahnire)...
Si nu se curateste oare inima, intru bunatate si dreptate, facind temeinic lucrarea de curatie a mintii si a trupului?...
Domnul sa ne lumineze pe fiecare in parte si pe toti laolalta in Biserica Lui! AMIN+
|
Asa este. Mintea trebuie coborata intr-o inima curatita. Iar curatirea inimii este lucrare dumnezeiesca intru noi, chemare si raspuns. De noi tine a-L chema in toata vremea, "inima curata zideste intru mine Dumnezeule si duh drept inoieste intru cele dinlauntru ale mele", asemenea Psalmistului, intru pocainta si cuget smerit.
La vremea cuvenita, dupa intelepciunea si iubirea Sa de oameni nemasurate, Domnul va raspunde acestei chemari. Iar raspunsul Sau este plin de marinimie, caci "nu cum da lumea da El". Domnul revarsa har peste har si bunatati peste bunatati. Sunt acele daruri care odata primite, se pot pastra si inmulti, numai in masura in care le impartasesti celorlalti in Hristos.