Cat de usor trecem de la caini la oameni. Ii eutanasiem in cuvant.
Daca un caine latra la mine il ignor. Daca vrea sa ma muste il lovesc. Daca sunt mai multi, ii lovesc. Cainele, ca si omul certaret, miroase frica si ataca, daca nu ti-e frica, ba chiar ii arati ca nu-i frumos sa te atace atunci te lasa in pace. Nu inteleg de ce atata vrajba si cearta pentru niste animale.
Foarte multe persoane dau mancare la caini pentru ca "sunt draguti", iar cand cresc mari si dau sa muste sau latra chem hingherii. E un non-sens pentru mine de ce ar face asta. Mie daca mi-ar placea un animal l-as lua in casa, daca nu am posibilitati, asta e, imi iau unul de plus sau pur si simplu mangai persoane. Si ele au nevoie de atentie. De exemplu eu, daca vreti, puteti sa imi dati si mie de mancare, sa ma mangaiati si pe mine.. Desi stiu ca nu sunt dragut ca un catel mic. Totusi, cel putin eu nu musc, ba chiar mangai inapoi. :-)
Apropo, nu stiu de unde gandul asta cum ca animalele au suflet, nu au.
|