Într-un raport realizat în 1986 de Larry Hoo s-au comparat rezultatele a 35 de cercetări privind rezultatele expunerii la pornografie. „Din aceste studii, 20 arată că pornografia măreşte agresivitatea; în 4 dintre ele s-a găsit că există o legătură între expunerea la pornografie şi cazurile de viol, iar în 11 s-a scos în evidenţă faptul că bărbaţii care vizionează pornografie acceptă mai uşor violenţa îndreptată împotriva femeilor şi batjocorirea acestora” . Întrucât din 1986 – când a fost realizat raportul – şi până astăzi pornografia difuzată prin mass-media s-a aflat într-un proces de creştere continuă – şi deci numărul violurilor a crescut pe măsură – este firesc ca şi acest subiect – violul – să fie integrat în problematica păcatelor contemporane.

Întrucât subiectul articolului nu este prea plăcut, îmi voi permite să încep printr-o istorioară mai veselă. Bunica mea, nu cu multă vreme înainte de a muri, venea într-o seară acasă. Întrucât era destul de întuneric, şi pentru că bunica avea un mers destul de sportiv, deşi era bătrână, un individ s-a luat după ea. Bunica s-a cam speriat, s-a grăbit şi urmăritorul şi-a mărit şi el viteza. Când a ajuns pe o stradă mai luminată, bunica s-a uitat la urmăritor. Şi, când acesta şi-a dat seama că potenţiala sa victimă sa avea părul alb, a înghiţit în sec şi a plecat imediat (bine cel puţin că nu era gerontofil )…

Acum, să trecem la subiect. Am citit într-o revistă câteva mărturii ale fetelor care fuseseră violate. Am auzit un caz în care o fată fusese violată de mai multe ori de tatăl ei. Îi era ruşine să vorbească cu mama ei despre aceasta problemă. Până la urmă, l-a ameninţat pe tatăl ei că, dacă mai încearcă să o violeze o singură dată, se va sinucide. Şi de atunci, tatăl a lăsat-o în pace… Dar toată viaţa fetei a fost marcată de această experienţă. Deşi în relaţiile cu prietenii sau cu familia încerca să pară cât mai veselă, când rămânea singură sufletul ei era pustiit de durere… Tocmai de asta şi scriu, pentru a încerca să le ajut pe fetele care au trecut printr-o astfel de traumă să înţeleagă că viaţa merită trăită în continuare, şi amintirile apăsătoare pot fi uitate.

Cazurile în care un obsedat urmăreşte o fată pe care în inima lui „o iubeşte” pe ascuns şi încearcă să o violeze în mai multe rânduri tocmai pentru a-şi manifesta sentimentele sunt foarte rare. Unei astfel de victime, la care agresorul încearcă să revină după o perioadă de timp, îi spun să îşi pună nădejdea în Dumnezeu, şi să ceară lui Dumnezeu să o izbăvească după cum ştie de agresor.

Cât priveşte violurile în familie (tată-fiică, tată-fiu, mamă-fiu, frate-soră), cred că sunt mult mai şocante … Întrucât cel mai des am auzit referiri la situaţia tată-fiică (sau fiice) voi scrie despre ea: Cum să îl ierte o fată pe tatăl ei care i-a batjocorit fecioria?

Este imposibil… Să trăieşti ani de zile în aceeaşi casă cu cel pe care îl consideri duşmanul vieţii tale? Da, ar fi imposibil dacă nu ar exista harul lui Dumnezeu. Dumnezeu, care i-a păzit nevătămaţi pe mucenicii care erau aruncaţi în foc, poate să îi dea fetei puterea de a ierta. Da, numai Dumnezeu poate face o astfel de minune.

Nu despre iertare vreau să scriu acum, ci despre vindecarea sufletească a fetelor care au fost violate . Unele din ele rămân atât de marcate de viol încât încearcă să se sinucidă. Dar ce le-ar putea aduce sinuciderea? Nimic, decât şi mai multă durere. Şi încă una veşnică.