Citat:
|
În prealabil postat de costel
Pentru ca botezul sa fie socotit valid si, in consecinta, cel botezat sa dobandeasca calitatea de membru al Bisericii, trebuie sa indeplineasca anumite conditii asa cum sunt ele prevazute de canoane, in conformitate cu invatatura si practica veche a Bisericii. Conditiile se refera la : a) modul savarsirii si formula ce trebuie rostita ; b) marturisirea credintei; c) savarsitor ; d) locul savarsirii. Iata ce prevad canoanele :
1. In privinta modului savarsirii tainei, canonul 50 apostolic prevede cufundarea in apa de trei ori: "Daca vreun episcop sau prezbiter nu va savarsi trei afundari ale unei taine, ci o afundare intru moartea Domnului, sa se cateriseasca. Fiindca nu a zis Domnul: botezati intru moartea mea, ci mergand invatati toate popoarele botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh".
2. Formula pe care trebuie sa o rosteasca savarsitorul tainei este mentionata de canonul 49 apostolic: "Daca vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza dupa porunca Domnului in Tatal si in Fiul si in Duhul Sfant, ci in trei fara de inceput, sau in trei fii sau in trei mangaietori, sa se cateriseasca".
Practica afundarii in apa si formula treimica sunt mentionate si de Constitutiile Apostolice; "Episcope, dupa chipul prescris mai sus, vei unge capul celor ce sunt de botezat, fie barbati, fie femei, spre a simboliza botezul spiritual, apoi sau tu sau un preot subordonat tie, ii vei cufunda in apa, in care timp vei pronunta asupra lor invocarea Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh".
3. Cel ce se boteaza trebuie sa faca marturisire de credinta, rostind Simbolul credintei, asa cum precizeaza Constitutiile apostolice; "Cel ce vine la botez abjura pe Satan, se consacra lui Hristos si pronunta simbolul credintei", simbolul de credinta stabilit la sinoadele I si II ecumenic, numit - Simbolul niceoconstantinopolitan.
4. Savarsitorul tainei este episcopul sau preotul asa cum reiese din canoanele apostolice, catate mai sus : 46, 47, 49 si 50. Iar in Constitutiile apostolice se spune : "Noi nu dam dreptul de a boteza altor slujitori (catetilor, cantaretilor si usierilor) decat numai episcopilor si presviterilor, iar ajutoarele sunt diaconii".
Diaconul nu are dreptul de a boteza decat numai in caz de necesitate. Tot in caz de necesitate poate boteza oricare dintre laici, chiar si o femeie.
5. Pentru locul unde se savarseste botezul, canoanele prevad biserica. Astfel, in canonul 59 trulan se spune : "Botezul cu nici un chip sa nu se savarseasca in paraclisul care se gaseste in casa particulara, ci cei ce voiesc a se invrednici de preacurata luminare, sa mearga la bisericile catolicesti (ortodoxe) si acolo sa primeasca darul acesta. Iar de se va gasi cineva carele nu va tinea cele hotarate de noi, daca va fi cleric sa se cateriseasca, iar daca va fi laic sa se afuriseasca.
In paraclise botezul poate fi savarsit numai cu aprobarea speciala a episcopului, dupa hotararea aceluiasi sinod (canonul 31), unde se spune : "Clericii care liturghisesc sau boteaza in paraclisele care se gasesc in case, hotaram sa se faca aceasta cu invoirea episcopului locului prin urmare daca vreun cleric nu ar pazi asa, sa se cateriseasca".
|
Este adevarat ce spui tu, dar eu incercam sa dau lamuriri in privinta unei chestiuni practice.
Pentru mai multa claritate adaug urmatoarele (fara insa a infirma cele afirmate de tine):
Savirsitorul Tainei Botezului este preotul hirotonit, iar in caz de nevoie, cind pruncul este in pericol de moarte, poate savirsi botezul si orice laic, chiar mama pruncului, afundid pruncul in apa de trei ori si spunind corect formula: <<Se boteaza robul sau roaba lui Dumnezeu (N), in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh. Amin>>. Nu poate administra botezul pruncului un necrestin, chiar daca ar sti si rosti formula exacta a botezului, caci nu poate introduce in Biserica cineva care nu este membru al Bisericii. Caci, ar insemna sa facem din botez un act magic. Adica, cineva care pronunta o formula externa are puterea sa opereze si intern, numai prin simpla formula.
Daca pruncul traieste dupa botezul administrat de un laic, preotul completeaza ritualul botezului, fara a mai repeta afundarea si cuvintele respectiv. Caci botezul nu se repeta. Sfintul Pavel spune: <<Este un Domn, o credinta, un botez>> (Efeseni IV, 5). Botezul nu se repeta, pentru ca el se savirseste pentru iertarea pacatului stramosesc si odata sters acest pacat isi atinge scopul si nu mai are nici un rost sa se repete. Mai mult, fiind savirsit in asemanarea mortii si invierii lui Hristos, asa precum acestea s-au savirsit odata pentru totdeauna, nici exemplul botezului nu-si mai are rost.
Botezul se savirseste prin afundarea in apa sfintita. Caci, daca apa botezului aduce sfintire celui botezat, atunci si ea trebuie mai intii sa fie sfintita. De altfel toate obiectele din natura, care sint puse in slujba bisericii se sfintesc cu agiasma peste care se pogoara Duhul Sfint, aplicindu-se si in cazul botezului (I Timotei IV, 4-5).
In afara de botezul obisnuit cu apa care se savirseste prin intreita afundare si in caz de boala a copilului prin stropire, mai exista si botezul singelui, adica acei care mor pentru credinta crestina, fara a fi primit botezul, conform cuvintelor Mintuitorului: <<Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu Care este in ceruri>> (Matei X, 32). Sau in alt loc: <<Cine-si va pierde viata pentru Mine, o va cistiga>> (Matei S, 32). Sau in alt loc: <<Cine-si va pierde viata pentru Mine, o va cistiga>> (Matei XVI, 25). Intre acesti martiri si sfinti, morti fara botezul crestin, se inscriu acei prunci omoriti de Irod, care cauta sa-l omoare pe Iisus. Mai exista si un botez al dorintei, intre care se inscriu toti acei drepti care se pregatesc pentru botez si-l doresc cu pasiune, dar mor inainte de a primi efectiv botezul. Acestia ar fi asemanatori cu femeia pacatoasa despre care Mintuitorul a spus: <<Iertate ii sint pacatele ei cele multe, caci mult a iubit>> (Luca VII, 47). De asemenea tot intre acestia se afla si dreptii Vechiului Testament, pe care biserica ii cinsteste ca sfinti.