Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Frumos gandul de a-L ajuta pe Dumnezeu... Nu gasesc, la prima vedere, nimic condamnabil in a oferi fie si ajutor Celui pe care Il iubesti (cu frica si cutremur). A fost, probabil, intentia ta de a vorbi un pic metaforic, inteleg ca ai vrut sa te referi la efortul personal al omului. "Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in sac", cam asa ceva, daca inteleg bine...
Dar chiar il pot ajuta eu pe Domnul?
Si are nevoie, oare, Domnul?
|
Da "Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in sac"...ideea este legata de vointa, ceea ce am si afirmat in continuare ca este nevoie de vointa.
Mi-au placut tare mult cuvintele parintelui Paisie Aghioritul:
"Ca să ajute Dumnezeu trebuie să existe dispoziție pentru nevoința. Și când spunem dispoziție pentru nevoința înțelegem să depună cineva puțină străduință să-și depășească neputința sa. Puțină dispoziție curată de va vedea Dumnezeu, îl va ajuta pe om trimițându-i cu dărnicie harul Său. Și atunci omul intră pe făgașul lui Dumnezeu."