Ce nu-mi place:
- o sa incep cu mine: nu-mi place ca nu ma pot concentra mereu la slujba, de multe ori gandul meu zboara aiurea, parca vrajmasul ma ispiteste, nu stiu.
- nu-mi plac oamenii care vin la biserica sa vorbeasca, sa barfeasca
- nu-mi plac parintii ai caror copii alearga prin biserica, se joaca, tipa (nu ma refer la bebelusi) iar ei stau pasivi. frate, nu-ti lasa plodul sa deranjeze toata biserica, chiar nu ai autoritate in fata lui sa-l faci sa fie cuminte? sa-mi fie cu iertare daca vorbesc in necunostinta de cauza (nu am copii,inca..) dar totusi...
- nu-mi place lipsa scaunelor/bancilor din biserica. stiu, trebuie sa facem un sacrificiu cand venim la biserica, dar cred ca pentru multi, lipsa scaunelor=stat in genunchi/picioare=durerea care ii copleseste, asupra careia se focalizeaza involuntar, in detrimentul slujbei. cand te doare ingrozitor spatele sau cand te dor genunchii, se dimineaza atentia acordata slujbei
- nu-mi plac predicile filozofice de la sfarsit. keep it simple! recent am inceput sa merg la o bisericuta mica, dar fascinant preotul, are niste discursuri care-mi raman in minte si-n suflet: simple, pline de exemple si sfaturi, nu filosofice (la catedrala unde mergeam inainte, culmea- atentia imi disparea complet tocmai la predica, pt ca era prea filosofica, prea tehnica (nu stiu daca imi exprim gandurile cum trebuie).
- nu-mi plac "Tarifele" vazute chiar si la manastiri cunoscute, nu ma duc la manastire ca la hipermarket "cat costa kilogramul de acatist? aaa bun, dati-mi si mie de 20 ron". serios, chiar trebuie sa fie tarife standard? poate nu toti oamenii au posibilitate financiara sa plateasca pentru 6 saptamani, desi au mare,mare nevoie de acel acatist
-nu-mi plac persoanele care au "grija" de locul unde se pun lumanarile...grija de a le stinge imediat si a le pune in galeata, probabil pentru topire si refolosire. e ca si cum mi s-ar fura nu banii dati pe lumanare, cat mai degraba gandul bun pe care l-am avut cand am aprins-o. deci un mare "shame on you" celor care sting lumanarile dupa 3-4 minute (chiar si atunci cand nu sunt multe lumanari si spatiul acela este aproape gol"
- nu-mi place atitudinea calugaritelor din manastiri de a privi vizitatorii ca pe cei mai pacatosi oameni (cred c-a mai zis cineva ideea asta, din comentariile citite). ok, stiu si eu ca-s pacatoasa, dar nu ma privi ca si cand as avea ciuma
- nu-mi place interdictia de a fotografia anumite manastiri/morminte. Si sa va dau si un exemplu: la Prislop, desi era un afis la poarta manastirii cum ca fotografiatul este interzis, am avut dorinta de a face poze la mormantul Parintelui, poze care ulterior au fost un argument foarte convingator pentru a face si alte persoane sa mearga la Prislop.
- nu imi place lipsa spiritului de comunitate... cred ca in majoritatea parohiilor oamenii vin la slujba doar duminica si atat, contactele dintre credinciosi fiind rare. Cred ca am putea lua exemplul (nu dati cu piatra, va rog) celor de alte religii (stiu cazul baptistilor,deci voi povesti despre ei) care au intalniri saptamanale - Bible study de exemplu. Ar fi foarte, foarte utile niste seminarii in randul tinerilor, mai ales ca (cel putin cat am fost eu in liceu, acum cativa ani) nu se mai face religia in scoli si ispitele secolului XXI sunt foarte mari. Sau alt exemplu, ajutorul in comunitate: o data pe luna sa se faca ceva- vizitat azil de batrani, renovat o gradinita, etc. Daca sunt astfel de intalniri in parohiile dvs, felicitari enoriasilor si preotilor parohi, la mine nu sunt.
Ok, cam atat am avut de obiectat. Stiu, nu trebuie sa judecam, dar nici nu pot ramane indiferenta.
|