Chipul lui Hristos de pe Giulgiul din Torino este una dintre tainele istoriei și obiectul unei dezbateri aprinse între cei ce cred în autenticitatea sa și cei care spun că este un fals ulterior.
Câțiva oameni de știință italieni care au afirmat că există îndoieli în privința autenticității acestuia, după cercetări intense, admit că relicva este adevărată. Cercetătorii lucrează la „Agenția Națională Italiană pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Sustenabilă” și au petrecut mulți ani încercând să facă o replică a giulgiului. Ei au ajuns la concluzia că numai ceva ca un laser avansat cu ultraviolete ar fi putut fi capabil să creeze o asemenea imagine, o tehnologie imposibilă în Evul Mediu.
Ei au sugerat că imaginea de pe giulgiu a fost obținută printr-o descărcare imensă de energie, care nu ar putea veni decât din Învierea Mântuitorului Hristos. Rezultatele arată că o radiație intensă direcțională de ultra-violete ar putea colora o țesătură de in, pentru a reproduce caracteristici similare giulgiului de la Torino, spun cercetătorii. În același timp în Evul Mediu nu exista niciun dispoztiv capabil să genereze o asemenea radiație. Vaticanul deține proprietatea asupra Giulgiului și spune că el este o “explorare în taina credinței”. Dar Biserica Catolică nu declară dacă giulgiul a aparținut cu adevărat lui Hristos.
Giulgiul a fost adus din Țara Sfântă de un cruciat în secolul al XIV-lea. El a rămas într-o mănăstire franceză pentru secole. Apoi, el a fost dat Arhiepiscopului de Torino în 1578 de către Ducele de Savoia și a fost păstrat în Catedrala din Torino de atunci. Deși unii cercetători au spus că giulgiul este un fals, doi cercetători din Israel au declarat după datarea cu Carbon 14 că plantele din care a fost țesut provin din perioada sec. I și sunt din Țara Sfântă. Profesorul Paolo Di Lazzaro, unul dintre cercetătorii giulgiului a spus că “abilitatea de a colora astfel o pânză de in este de domeniul miracolelor”.
Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: http://www.dailymail.co.uk