Care ar fi pericolul major la care l-ai supune pe un bebelus privandu-l de impartasanie?Doar este un suflet nevinovat?De parca copiii nu ar fi deja in comuniune cu Iisus prin nevinovatia lor!
Ca apoi sa vomite dupa cateva ore,nu este pacat?
Cred ca este un mod exagerat de a vedea lucrurile .
In fine,chiar si cu aceste minime precautii ,la varsta intelegerii copiii sau maturii vor hotari daca vor sa mearga pe aceasta cale sau nu,caci credinta nu este o deprindere de familie.Este o traire individuala profunda.
Desigur ca este inaltator faptul sa ai inaintasi spirituali in familie cu care sa dezbati anumite chestiuni religioase sau sa ai motivatii si principii inca din adolescenta pt a nu cadea prada tentatiilor de mai tarziu,insa nu cred ca toate acestea incep cu impartasirea bebelusilor.
De ce nu cred?Pt ca este un ritual robotic la care micutul nu participa afectiv,ii mai trebuie si putina intelegere pt asta,adica inca cativa ani.
Intelegere dar si acceptare,adica sa poata face uz de acel liber arbitru de care se vb.Sa ajunga sa vrea el asta,sa tanjeasca dupa.
Eu asa vad lucrurile.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|