[dobrin7m]

Imi pare rau ca nu ati inteles ce am vrut sa spun.
Exact aici m-am oprit si eu: la simtamintele ce le are un om cand face o fapta buna.
Tocmai pentru ca nu stim ce e in sufletul acelui om.
Eu am luat de buna afirmatia initiatoarei: ca nu vrea in ruptul capului sa creada. Asta exprima destul de clar ce simtaminte are in suflet fata de Dumnezeu. Vorbim de starea sa de acum, si de prezumtia daca se va mantui in caz ca moartea l-ar prinde in aceasta stare. Ce va fi in viitor, Dumnezeu stie, si ce va fi, va fi, cu voia Domnului cu fiecare dintre noi.

In ceea ce ma priveste pe mine, o vorba buna nu este legata obligatoriu de prietenie si apropiere. Poti ajuta oameni si sfatui , dezinteresat, fara prietenii, pe oricine cere un sfat. A creea o prietenie , si a astepta sa primesti ceva in schimb pentru un sfat bun, fie ea si prietenie seamana a altceva.
Niciodata nu am spus ca nu merita sa spui un cuvant bun cuiva. de aceea sunt aici pe acest forum. Sa spun ce stiu celorlalti, indiferent cine sunt, nu numai prietenilor sau apropiatilor. De altfel Parintele meu atunci cand i-am spus: Parinte nu mai intru pe forum, ma feresc sa nu cad in mandrie, in slava desarta, in iubire de sine, galceava, mi-a raspuns: ba intri, si de data asta nu iti spun ai voie sa intri ci chiar iti dau canon sa scrii.

Asadar, draga Iustin, sunt aici sa spun o vorba buna insa bazata pe Adevar oricui doreste sa o asculte.
Vorbele bune trebuie sa aiba temei pe Adevar, pe Legea lui Hristos. Scopul nostru cand vrem sa facem un bine fie si cu o vorba buna trebuie sa fie dublu: sa mangaie dar si sa respecte Legea lui Hristos. Daca doar mangaie, este un cuvant bun dar schiop.

Ortodoxia nu vine si imbogateste invataturile lui Hristos pentru ca invataturile lui Hristos sunt desavarsite nu au nevoie de imbogatire.
Insa ortodoxia, are pe sfintii sai, care au pasit pe calea spre Hristos si care ne arata cum sa facem aceasta si care sunt armele ca sa ne ferim de diavol si sa cadem in pacat.
Pentru ca noi, pacatosi fiind, daca pornim goi spre Dumnezeu, si pe deasupra si pacatosi, ma indoiesc ca vom ajunge la limanul cel bun.
Nu ortodoxia ne da invatatura Harului ci insusi Dumnezeu. Un om care nu a simtit niciodata Duhul Sfant sigur ca nu va intelege cum este Duhul Sfant si cum este cand este in Har sau in afara de Har.
Noi doar atunci putem spune ca il cunoastem pe Hristos si ne tine de mana, cand vom ajunge sa simtim pe Hristos. Sa il simtim fizic, la propriu, sa simti Duhul Sfant si sa te lasi in voia Lui.
Aceasta ofera tainele ortodoxiei. Insa nu e suficient doar tainele daca nu exista si nevointa.

Nu exista invatatura primara a lui Hristos . Exista invatatura lui Hristos. Insa este foarte important cum intelegem aceasta invatatura a lui Hristos. Ortodoxia ne ofera experienta inaintasilor nostri crestini, Sfintii , pentru a putea sa intelegem corect invatatura lui Hristos.
Altfel traim in iluzii si imaginatii.

In legatura cu mantuirea oamenilor in afara ortodoxiei si rigiditatea ortodocsilor in legatura cu acest subiect pot spune ceea ce spun si parintii imbunatatiti ai nostri: in casa Tatalui Meu multe locuri sunt. Unele sunt mai aproape de Dumnezeu alte mai departe. fiecare va fi asezat de Dumnezeu acolo unde ii este locul.
Absolut totul conlucreaza: necunostiinte din voie sau fara voie, neputinta, firea mai buna sau mai putin buna,... insa ceea ce este sigur prin descoperirea sfintilor este ca adoptand calea nevointei, a curatarii si despatimirii prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu si sporirea credintei vom primi un loc mai aproape de Lumina necreata.
Iar aceasta o ofera ortodoxia.