Nu conteza randurile cui apartin conteza lacrimile
A trecut mult timp....si nu mai pot...apelez la voi in ultima instanta pentru ca pamantul mi`a fugit de sub picioare si nu mai pot..Nu am puterea de a merge mai departe
Acum cateva luni in urma l-am inmormantat pe cel cu care trebuia sa`mi petrec toata viata....In loc sa primim flori la nunta, i-am dus coroana....Un accident stupid din cauza unor medici incapabili sau pur si simplu din voia lui Dumnezeu , si din ingerul care era in viata mea...A devenit un inger...
Socul a fost atat de puternic incat nu pot sa constientizez....Pe scurt voi scrie povestea noastra si tragicul sfarsit..Nu am putere decat sa vorbesc despre asta si sper sa imi gasesc prin voi, puterea sa invat sa respir...Pentru ca acum doare....
Ne-am cunoscut in 10 decembrie 2009 , iar in data de 31 decembrie 2009 am fot impreuna...Mi-a cerut sa il las sa ma tina de mana sa urcam impreuna pe zidul acesta dureros al vietii...Si am acceptat...Dupa 6 luni de zile ne-am mutat impreuna si am trait cea mai frumoasa poveste de dragoste..Cu bune si rele, urcam si coboram impreuna...Cu fiecare zi ce trece ne iubeam mai mult si fiecare clipa ne unea mai tare unul de celalalt....In 20 aprilie 2011 a facut pasul cel mare..M-a cerut de nevasta si urma sa facem nunta anul viitor....Avea lacrimi in ochi si mi-a soptit ca vrea sa ramana toata viata langa mine, pentru ca a crezut din prima clipa in mine si in iubirea ce i`am purtat`o fara sa`mi dau seama....Si nu`si imagineaza sa fie cu altcineva langa mine...Mi-a cerut sa nu`mi fie frika pentru ca nu`mi va da niciodata drumul la mana....
Cateva luni mai tarziu a facut o operatie la genunchi de menisc...s-a recuperat foarte bine...aparent...doctorii nu s-au ingrijit de el cum trebuie si nu i-au acordat atentia care trebuia (cu toate ca mergea dintr`un sistem foarte bine pus la punct si nu era o persoana care sa fie tratata cu indiferenta pentru ca implicatiile erau f mari) si i s-a format un cheag pe gamba...Care in cateva saptamani i-a adus sfarsitul, oprindu-se la plaman....
Zambitor ca intotdeauna s-a dus la munca si nu s-a mai intors....
Mi-a fugit pamantul de sub picioare...mi-a cazut cerul in cap...Nu realizez si nu vreau sa realizez ca vorbesc cu crucea lui...Nu stiu ce planuri are Dumnezeu , dar noi aveam alte planuri si nu ma mai tine de mana acum....Durerea ce o simt acum ma omoara...nu`mi doresc decat sa`l vad si sa`l tin in bratze...Sa vorbeasca cu mine...Am vorbit cu preoti, vreau sa vorbesc cu psihologi...Nu mai pot..Nu vreau sa ma trezesc dimineata pentru ca nu mai e langa mine in pat...Nu vreau sa vine noaptea pentru ca nu mai e acolo sa ma tina in bratze..Nu`mi doresc sa fac nimic pentru ca nu mai e langa mine sa fie mandru si sa`mi spuna.."Stiam ca poti vezi???De aia te iubesc eu asa mult asta mica a mea "Nu stiu incotro sa o apuc si nu mai vreau sa fiu fara el..Vreau sa ma trezesc ca dintr-un groaznic cosmar si sa`mi spuna gata iubita sunt aici.....Cer cu disperare ajutor....el nu vrea sa`mi mai vorbeasca sa ma ajute sa inteleg de ce a plecat asa repede din viata mea si de ce s-a intamplat asa ....trebuia sa facem nunta , sa plecam in lume in excursie , sa avem baietelul ce si`l dorea...Sa ne construim viata noastra si sa ne iubim in fiecare zi mai mult.....Acum am ramas cu prea multa singuratate si cu prea multe amintiri si vise....care nu se vor mai realiza niciodata....
|