[IonelaC]

Da, si eu visez la fel, insa in versuri. :)

Momentul meu de dulce adevar:
Cand inainte-mi zarea se deschide
Si-mi joaca, in culori de bronz, silfide,
Sufletu-mi iese alb dintre firide.

In baia de apus el intra la scaldat
In apa jertfei unui Soare
Care se pleaca lin, fara-ntrebare,
Desi al infinitei zari este-Imparat.

Asemeni unui prunc ce a primit
Botezul si s-a linistit,
Sufletu-n dar aduna mangaierea
Ce umple jiltul unde-a adastat durerea.

Si-asa, curat si proaspat ca un rasarit,
Pe calea spre-un alt suflet a pornit.
Nu stie de va fi sau cum va fi primit,
Dar a-nvatat chiar de la Imparat
Ca important nu-i ce-ai primit,
Ci tu ce-ai dat.

Astfel ca-n clipa intalnirii mult-visate,
Cand hotarari pe vesnicie fi-vor luate
Si unul altuia vor fi incredintate,
Suflete doua de-acum se vor scalda
Pururi alaturi, impreuna,
Hranindu-se, bucati de Soare isi vor da
Si-aceeasi Jertfa-i va uni sub o cununa.

Sunt convinsa ca, daca este spre slava Lui si mantuirea noastra, Hristos va randui ca visurile noastre sa se implineasca!