[IonelaC]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aşa este, Ionela. Curăţia nu trebuie păstrată din ceea ce aş numi "motive orizontale", adică acele motive ale lumii: pentru că fereşte de boli, fereşte de (dez)iluziile iubirii, pentru că "aşa se face" ori pentru că "încă nu am găsit persoana potrivită" ori altele asemenea. Trebuie păstrată fiindcă aşa Îi place lui Hristos, Domnul nostru.



Aş îndrăzni, dacă lucrul acesta nu vă supără, să vă dau un sfat. E foarte bine să căutaţi un om care să aprecieze curăţia în care aţi trăit şi trăiţi. Dar, în ceea ce priveşte condiţia de a-şi fi păstrat la rândul lui curăţia, poate că ar fi bine să coborâţi puţin ştacheta. Sigur că ar fi un ideal, dar, aş spune, un ideal, practic, de neatins în condiţiile "realităţii de pe teren". Dacă un bărbat este turbulent în primii săi ani ai tinereţii şi s-a întors la Domnul către 30 de ani, încât ar putea spune, aşa cum Fer.Augustin a spus: "târziu Te-am descoperit, Doamne!" ? Dacă a suferit transformarea în Hristos, s-a căit şi s-a spovedit de rele şi este hotărât ca "cealaltă parte a vieţii lui Hristos, Domnul nostru, să o dea" ? Dacă el ar fi gata, ca probă a acestui lucru, să trăiască în continenţă şi să nu vă ceară altceva până la căsătorie, atunci ce aţi avea de obiectat ? Dumnezeu l-a luat iarăşi în prietenia lui şi l-a iertat: dv de ce nu l-aţi ierta ?

Sigur ca l-as ierta. Asa cum ati spus, daca Dumnezeu l-a luat iarasi in prietenia Lui si l-a iertat, m-as lupta cu mine insami pana l-as ierta si eu. Insa nu stiu daca as mai putea sa ma casatoresc cu el. Este o chestiune la care trebuie sa mai reflectez, desi raspunsul pare simplu si evident, ca reactie la intrebarea dvs., formulata atat de firesc.

Raman totusi urmele caderii (nu doar fizice, ci si sufletesti, psihologice). Nunta nu mai este curata si nici patul neintinat. Porunca a fost deja calcata, amintirile vor ramane, la fel si inima indoita a celei care va fi mereu "a doua" sau "ultima dintr-un (lung) sir", iar nu "singura", asa cum ar fi trebuit sa fie. M-am confruntat cu o situatie de acest fel, iar decizia mea a fost sa renunt la persoana respectiva, tocmai din cauza efectelor si amintirilor pe care decizia constienta , asumata, de a renunta la feciorie le-a lasat in sufletul sau.