Mitropolitul Athanasios din Limassol se referă mai jos la o experienta extraordinara a unui bătrân Athonit:
“Intr-o zi, după vecernie s-a dus la chilia sa pentru a continua a se ruga in liniste…. În timp ce facea asta, s-a minunat la gândul că toată lumea - aproape două mii sau cam asa ceva de călugări din întreaga peninsulă Athos - se roagă în acel moment. Apoi, el a vazut că Sfântul Munte arăta ca o torță aprinsă de rugăciune intensă.
La acel moment a experimentat el însuși puterea rugăciunii , fiind ridicat de Duhul Sfânt în aer. Era ca și cum el ar fi fost într-un avion și privea in jos. Din acest punct , el a văzut peninsula Athos în flăcări ca un vulcan activ, ca și cum tot muntele ar fi luat foc. Unele dintre flăcări mergeau direct până la cer. Altele păreau slabe, ca flacara unei lumanari mici, în timp ce altele doar pâlpâiau și erau abia vizibile. Toate acestea însă, se împreunau într-un râu de foc imens care mergea direct în sus, către cer. El a auzit apoi o voce , spunând:
” Ai fost martor la ceea ce înseamnă Sfântul Munte, iar aceste râuri de foc sunt rugăciunile călugărilor care ajung până la Dumnezeu.”
Apoi, batranul a întrebat: “Și a căror rugăciune este cea mai intensă în acest râu mare de foc?”
Dumnezeu a răspuns că aceasta este rugăciunea unui anumit stareț într-o mănăstire, al cărui nume nu poate fi dezvăluit, deoarece acest stareț este încă în viață. “
Extras din vol: Calea uitată de spiritualitate creștină, de Kyriacos C. Markides, pp. 222-223.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|