[MariS_]

În prealabil postat de dobrin7m

Sigur ca iubirea de oameni nu e optionala. Cine poate gandi asa? Ca ajunge sa iubesc pe Dumnezeu! cand stim ca cine nu iubeste aproapele dar spune ca iubeste pe Dumnezeu, e mincinos.
Insa iubirea de aproapele nu e suficient. Mai trebuie sa facem ceva. Sa ne cunoastem pe noi insine si sa ne indreptam. Toata viata trebuie sa iubim aproapele si in acelasi timp sa ne descoperim pe noi insine, sa constietizam toate pacatele din noi si sa le inlaturam. Pe masura ce facem asta vedem ca si iubirea noastra de aproapele se transforma, se curata si se indreapta. Aceste doua fapte, sunt inseparabile, si se fac in acelasi timp: iubirea de aproapele si indreptarea noastra prin ascultare.

Iubirea de aproapele se manifesta prin ajutorarea celui care are nevoie de ajutor. Sigur. Insa rezultatul este dublu. Binele aproapelui si sporirea vitutilor noastre. Asta daca in interiorul nostru ajutorarea aproapelui se face curat cu inima. Daca nu , rezultatul ramane intr-un singur sens: binele aproapelui. Insa si asa este bine. Ca la inceput infaptuiesti binele sa alungi pacatul , iar mai apoi ajungi sa infaptuiesti binele sa prisoseasca virtutea.
Asta se simte foarte bine in sufletul nostru. Eu de pilda am de lucru cu egoismul. L-am taiat insa ramasite de gand tot mai sunt.
La inceput faceam un bine cu un scop. Era un bine pacatos. mai apoi faceam bine fara scop ci ca doar vroiam sa ajut. Insa binele era masurat in inima si cantarit. Era rezultatul egoismului din inima. Si acela trebuie alungat. Continui sa fac binele, si mai vad ca uneori mai exista ramasita de gand egoist. Deci continui sa fac binele si ma rog lui Dumnezeu sa ma ajute sa scot si ramasita afara.
acesta este fenomenul. daca nu ne curatam si nu ne nevoim pentru asta , cerand sprijin la Dumnezeu, cu rugaciune si post si plans si spovedanie, pacatul din suflet nu iese. Ramane acolo, si il gandim si ne masoare binele facut semenilor.
Ce se intampla cu omul care nu vrea sa se gandeasca la Dumnezeu? Si el face binele dar il masoara din prinosul sau. il masoara mereu.
De exemplu: un om foarte bogat dar care nu se gandeste la Dumnezeu poate face binele din prinosul bogatiei, masurand binele in asa fel incat bogatia sa il satisfaca. Un sarac, care va trece pe acolo vanzand masura binelui nestiind masura bogatiei, va zice: ce om bun si cate infaptuie! ca nu stie masura bogatiei acelui bogat. daca bogatul nu va voi sa creada in Dumnezeu si sa Il asculte va ramane asa, un bogat care va face bine masurand binele din bogatia sa. Insa daca va voi sa creada in Dumnezeu si sa Il asculte va face binele nemasurand din bogatie cu riscul de a da bogatia lui toata saracilor daca ii vede suferind.

De pilda: o casa de copii are nevoie de haine. Un om bogat si egoist vine si daruie 10 saci de haine ce ii avea in debara si nu ii mai folosea si nu aruncase inca. Un om sarac ia toata hainele din dulapul lui si le pune intr-un sac si le duce acolo. Sigur omul care vede , si nu e intelept va zice: uite ce darnic este omul acesta a adus zece saci este plin de virtuti, iar celalalt egoistul aduce si el un sac.
este ca pilda din Scriptura cui banutii.
Noi judecam dupa aparente. Aceasta este boala noastra. frumos pe forum povestea glykys parca , sper sa nu gresesc, sau yasmina, de calugarul de la biserica care neavand bani a scos mirul din buzunar si a miruit pe toti.

Insa avem nevoie de rugaciunea unora pentru altii.
Te rog Iustine adauga-ma si pe mine la rugaciunile tale sa pot si eu sa ma schimb si sa fiu mai iubitoare. ma cheama Mihaela Eleonora. te rog roaga-te si pentru mine.

Da, da, da, de trei ori da, trebuie sa spun ca imi place deosebit acest post: echilibrat, profund, cald si bun. Sora dobrin7m are posibilitati nebanuite. Cum vad eu acest dialog in trei, Iustin10, Ioan Cezar si dobrin7m: nu il vad antagonic, in niciun caz, ci complementar. Adica, iustin10 spune asa: nu e bine sa fii caldicel, ca atunci mai bine de cei ce fac binele chiar fara credinta. Daca poti sa faci binele, fa-l imediat, nu amana pana devii un bun crestin. Ioan Cezar spune asa: nu cauta sa faci binele mai intai, ci cauta de te pocaieste cu adevarat, caci prioritara e pocainta, iar dragostea ce vine in urma ei e cu mult mai curata decat iubirea de dinainte. Perfect adevarat. Dar asta nu exclude ceea ce spune iustin10, ca atunci cand se iveste ocazia de a face bine, sa-l faci imediat, chiar daca nu ai dragostea aceea curata. Ele se completeaza: unul spune cum sa devii un crestin adevarat, celalalt cum sa eviti sa fii caldicel. Sora dobrin7m sintetizeaza magistral cele doua pozitii si scoate in evidenta profunzimile adevaratei credinte. Dansa arata si cum sa ne ferim sa fim caldicei si cum sa lucram ca sa devenim crestini adevarati. Si o face cu mult talent si multa profunzime. Ma bucura acest lucru si ma bucura si faptul ca se poate purta un dialog de bun simt chiar daca se privesc lucrurile din unghiuri diferite. Rezultatul e o suma, o sinteza. Acesta e tipul de dialog care imi produce bucurie si tin sa multumesc celor trei pentru contributia fiecaruia. Hristos in mijlocul nostru.
Har, smerenie si jertfa de sine.