Citat:
În prealabil postat de sophia
@dobrin7m - tocmai ca n-as vrea sa plec in afara bisericii ortodoxe.
"N-am stiut sa gasesc aici pacea..."
Nu inteleg de ce ma invinuiti (numai) pe mine. Si nu inteleg ce vrei sa spui cu fraza ta.
Ce bine ca toti sunteti perfecti!
|
Din moment ce nu ai pacea? Cand ajungi sa fii "cu credinta la rascruce" atunci nu ai pacea. Cand ai pacea credinta ta este tare, este puternica, este sus, nu la raspantie.
Noi oamenii intotdeauna cautam sa ne indreptatim. cand ne indreptatim nu ne smerim si atunci nu vom cunoaste pe Hristos, nu vom cunoaste pacea si linistea.
Ce bine ar fi sa fim perfecti. Dar nu suntem. Desi Domnul ne indeamna sa fim.
Insa , macar sa tindem, sa vrem, sa ne nevoim pentru asta.
In clipa in care noi ne indreptatim, Dumnezeu nu ne mai indreptateste ca ne-am indreptatit singuri. Asta trebuie sa facem, sa nu mai invinuim pe nimeni de caderile noastre ci pe noi insine. In definitiv, nu este asa? Este oare aproapele vinovat de caderile noastre?