Citat:
În prealabil postat de CelMandru
Iertare din nou pentru îndrăzneală! Mie îmi place ce ați scris, dar mă mâhnesc când aud cuvântul deznădeje, căci și eu mă lupt cu otrava asta. Mai că pune stăpânire pe mine. Dar mai primesc câte-un bobârnac, așa câteodată, care parcă mă trezește din letargie. Slavă Domnului! Să nu vă supărați pe mine dacă v-am jignit cu ceva, vă rog! Maica Domnului să vă întărească în credință, și să vă dea răbdare! Doamne ajută!
|
Doamne ajuta!
In primul rand nu am ce sa va iert si nici nu ati fost lipsit de indrazneala. Adevarat ca ma cam las prada deznadejdii si nu este bine... dar este bine ca Dumnezeu cand vede ca ma duc prea tare imi intinde o mana puternica. Si eu il ocarasc ca nebuna in clipele mele de deznadejde si pacatosenie, iar El imi dovedeste ca ma iubeste si asa. Rugaciunea este foarte importanta, dar adevarul este ca pot eu sa ma pun in genunchi si sa cred ca ma rog cu orele (si cred ca este valabil pentru toata lumea) daca nu fac ceva pentru a depasi situatia si, cu ajutorul Lui, sa o si depasesc.Marea greseala este ca stau si plang, dar plang in deznadejde, lucru neplacut Domnului si Sfintei Sale Maici. Stau si ma rog, dar inima mi-e lipsita de Duh Sfant si cred ca Dumnezeu se face ca nu aude si nu ma vede... dar de fapt rugaciunea mea nu se aude caci este lipsita de smerenie si de nadejde in El. Ma regasesc foarte mult in tratatele despre frica si neiertare... asta inseamna ca nu am iertat si ca, din pacate, iubesc mai mult frica si pe cel ce mi-o insufla decat pe Dumnezeu Insusi. Singura rugaciune pentru moment imi ramane intentia de a merge mai departe care, nadajduiesc ca se va concretiza, si nu pentru ca as putea singura, ci pentru ca Domnul se va milostivi si de mine pacatoasa si-mi va da puterea necesara. Sa va rugati si pentru mine pacatoasa (Alice Gabriela), iar Maica Domnului sa va aiba in paza sa.
Tin sa multumesc si lui Solveig pentru link-ul catre site-ul maicii Siluana. Intr-adevar am gasit materiale de un real folos pe acest site