Citat:
În prealabil postat de anna21
Iubirea dureaza trei ani (pe acolo..).
Apoi se evapora..
In rest ai responsabilitate, maturitate, curaj, determinare, rabdare, intelegere, intelepciune etc... ingredientele unei casnicii trainice (implicit, calitatile barbatului ideal si femeii normale).
(Si pe primul loc credinta, dar in situatia aceea.. nu era cazul)
|
Iubirea dureaza trei ani O simplă prejudecată și mai ales, pentru cei slab înduhovniciți, găunoasă și ... motiv de divorț.
Și apoi, ca să ai răbdare și înțelegere, trebuie să iubești. Bănuiesc, Anna21, că totuși te refereai totuși la iubirea conjugală și nu la iubirea grobiană cu determinări fiziologice cultivată pe la popoarele "civilizate"?
Ei da... Și ca să fie drept credincios, soțul ideal trebuie să fie liber, responsabil și mai ales, înțelept.
Și apoi, iubirea nu durează trei ani, devine, se desăvârșește, se transfigurează și capătă forme noi de manifestare. Asta este altceva, nu înseamnă că încetează acolo unde există cu adevărat.
Și încă ceva: Cel care declară că urăște o persoană (pretins iubită odinioară) înseamnă că nu a iubit cu adevărat niciodată. Nu poți să iubești și apoi să urăști. Pur și simplu nu ai iubit și nu iubești. Sună extrem? Sună imposibil? E adevărat! Dar și mai adevărat este că "mulți chemați, puțini aleși". În cazul de față, câți oare iubim cu adevărat sau măcar ne aflăm pe calea iubirii? Soț ideal? Soție ideală? Există doar ființe umane care-și dedică viața lui Hristos și mântuirii proprii și în cazul căsniciei, parteneri pe calea desăvârșirii. Restul sunt povești (= bârfe = cleveteli = șușanale din ciclul "hai, să discutăm discuții").