Citat:
În prealabil postat de penticostalul
Daca nu o vei face dumneata din pricina trandaviei, din pricina temerilor ca s-ar putea sa-i superi, din pricina ca nu te consideri competent sau din pricina ca nu crezi ca e treaba dumitale, neoprotestantii sigur o vor face.
„Crestii cu numele” se vor pocai, vor crede in Jertfa lui Hristos si vor incepe sa mearga la o biserica crestina. Ghicesti ghicitoarea mea „care e aceea biserica crestina?”
|
Cred că mesajul ăsta îi privește pe toți ortodocșii, așa că sper că nu greșesc dacă voi comenta și eu.
Sunt de acord că toți trebuie să audă de Evanghelie și de mântuire, că trebuie să le atragi atenția cunoscuților că fără să-L cunoască pe Hristos se vor pierde. Dar nu oricine e capabil să miște conștiințele, să nască neliniști binecuvântate în sufletele altora. Neoprotestanții se grăbesc, de regulă, să prezinte, înainte de a înțelege, Vestea cea Bună tuturor celor pe care-i întâlnesc. Se grăbesc să vorbească despre Hristos fără ca ei să-L cunoască. Se grăbesc să se facă ei învățători, înainte de a fi copți, neținând seama de cuvântul Domnului care ne atrage atenția că vom da seamă pentru cele ce învățăm, pentru toate câte ies din gurile noastre.
Măcar de le-ar face cunoscută doar Evanghelia, fără să adauge înțelegerea lor despre Biserică, despre Taine, despre sfinți, mântuire, viața de apoi, Judecata ș.cl.
Poate zelul acesta de care dați dovadă ar fi util Bisericii de care v-ați despărțit. Tot mai mulți preoți învață, în ultima vreme, că tot creștinul trebuie să citească Noul Testament și să-și mărturisească credința între semeni, prin fapte și prin vorbe.
Dacă ortodocșii sunt mai degrabă adepții maestrului, a învățăturii transmise din om în om, de la maestru la ucenic, văzând în viul vieții ce înseamnă trăire creștină, (neo)protestanții, luând manualul, au constatat că „maeștrii” nu par a mai ține cont de el, așa că au luat cartea și au respins învățătorul.
Convingerea mea este că e nevoie și de maestru (tradiție), și de carte (Sfânta Scriptură).