Citat:
În prealabil postat de Lucian008
Si atunci nu e drept ca Dumnezeu sa sa ne condamne si pentru neintelegerea corecta a invataturii?
Idem punctul de mai sus. Lepadarea de credinta nu se iarta.
|
1. Dreptatea lui Dumnezeu nu este ca a noastra, a oamenilor. Dea aceea Il iubesc enorm.
2. Dumnezeu nu a aratat niciunde in Sf.Scriptura ca judeca ceea ce eu nu inteleg corect (chiar si intre noi oameni, vorbind - ce dreptate este aceasta?) ci cu siguranta ma va judeca pentru ca atunci cand am inteles pe deplin voia Lui, refuz sa fac intocmai.
3. Credinta mea nu este doctrinara, dogmatica (si te rog, intelege-ma ca nu pot continua fara promovez invataturile confesiunii mele) ci este conform Crezului. Pentru mine -vorbesc iarasi in numele meu- aceasta "credinta" reprezinta "incredintare" eu cred ca... si mai cred ca... Ori eu am inteles ca pentru incredintari nu exista judecata. Cat priveste Marturia mea de Credinta - Crezul, aceasta este ceea ce ma defineste inaintea oamenilor ca si crestin.
Eu nu vreau decat sa raman in voia lui Iisus Hristos! Facand asa stiu ca orice incredintari voi avea, nu voi gresi. El mi-a dat Duhul Sau Cel Sfant ca sa ma calauzeasca, sa-mi descopere si la nevoie sa ma mangaie. Binecuvantat fie Numele Sau in veci!