[dobrin7m]

"Deoarece împăratul ceresc, Domnul nostru Iisus Hristos, curat fiind si mai presus decât
orice curătenie, nu intră la întâmplare în inima murdară, nesocotită si nepregătită, pentru
că se spune: "In inima nesocotită Dumnezeu nu va intra, iar de va intra, grabnic va iesi".
Ci intră în inima socotită, pregătită si curată. Ascultati pe proorocul David, care zice
despre această pregătire a inimii astfel: "S-a pregătit inima mea", apoi "Voi slăvi si voi
cânta în slava mea", ceea ce arată că mai întâi trebuie să ne pregătim inima curată pentru
primirea lui Hristos si, după ce îl primim în inimă pe Hristos, putem să spunem
rugăciunea si să o avem fără încetare în inima noastră, bucurându-ne si veselindu-ne,
după cum spune Apostolul: "Strigând si cântând în inima noastră Domnului".

Pentru ca să se elibereze omul de patimi si să le dezrădăcineze din inima lui este nevoie
să dobândească în inimă rugăciunea mintii. Deoarece, dacă nu va locui, rugăciunea mintii
în acel loc de unde izvorăsc patimile, acestea nu pot fi îndepărtate.
Iar dacă nu sunt îndepărtate de la om patimile, nu pleacă de la acesta nici demonii.
Deoarece demonii au obiceiul de a se aduna acolo unde sunt patimi, precum se adună si
mustele acolo unde este vreo rană urâtă si rău mirositoare. Si precum ciorile si celelalte
păsări carnivore, acolo unde văd sau simt vreun miros urât de animal mort, se adună de
unde ar fi si îl mănâncă, tot asa si demonii, acolo unde văd vreun om trupesc si robit de
patimi, îsi fac cuib si nu se lasă până nu mănâncă pe dinăuntru trupul acela carnal cu
plăcerile cele de rusine. De aceea spunea si proorocul: "Când se vor apropia de mine cei
ce îmi fac rău, ca să mănânce trupul meu" (Psalm 26, 3). Dar pentru ca să se elibereze
cineva de patimi, asa cum s-a spus mai înainte, este nevoie să dobândească rugăciunea
mintii în inima sa." Vedere duhovniceasca

Rugaciunea mintii este numele lui Hristos gandit de mintea noastra mereu. Prin ea Duhul Sfant salasluieste in inima omului. Aceasta inseamna sa ai pe Hristos in tine. Adica Hristos fiind Dumnezeu intrupat si Dumnezeu fiind fiinta vie, se face simtit noua prin Duhul Sau.

Va trebui mereu , clipa de clipa sa spunem asa:
Ma inchin Tie Preasfanta Treime, care esti o Fiinta de viata facatoare si nedespartita: Parinte, Fiule si Duhule Sfinte; cred intru Tine si Te marturisesc si Te slavesc; Iti multumesc si Te laud, Te cinstesc si Te preainalt si Te rog: miluieste-ma pe mine, nevrednicul robul Tau, pentru numele Tau.