De mulţi. 18.
Totuşi, poate că postarea mea e cam personală, însă am lansat-o cu o intenţie de generalizare. În toţi anii ăştia, mai ales citind Filocalia, mi-am dorit să existe nişte scrieri duhovniceşti care să-i privească şi pe cei căsătoriţi. Vedeam că scrierile ascetice nu sunt potrivite căsătoriei decât parţial.
Pe de altă parte, lupta, atât cu sine cât şi cu celălalt, începea să se intensifice, iar ştiinţă despre cum trebuie purtată, despre când trebuie să învingi şi când să te laşi învins, despre lucrurile la care trebuie să renunţi şi cele la care nu trebuie cu niciun chip să renunţi nu aveam.
Cred că un schimb de experienţă cu privire la aspectele astea despre care nu prea se vorbeşte ar putea fi multora de folos.