[Florin-Ionut]

Ieri la predică preotul a spus că fariseul ar fi trebuit să se compare cu drepţii Vechiului Testament, de exemplu cu Avraam, nu cu păcătosul care era cu el în templu. Aici e greşeala lui, pentru că nu trebuie să găsim justificări pentru ceea ce sîntem, ci să căutăm a fi mereu mai buni, căci bunătatea nu are o limită superioară la care să ne oprim.

Cît despre vameş, mă întreb: a plecat mai îndreptat decît era el însuşi înainte sau mai îndreptat decît acel fariseu? Eu cred că este vorba despre situaţia proprie, adică starea sa duhovnicească s-a îmbunătăţit relativ. Este posibil ca fariseul, care la urma urmei era un om drept (înţelegînd dreptatea lui în lumina Legii Vechi), să se fi întors acasă mai drept decît vameşul, dar nu asta este morala pildei.

Dacă sîntem păcătoşi - şi sîntem - nu trebuie să continuăm a comite păcate şi să ne "smerim" că "ce păcătoşi sîntem", ci să înfăptuim dreptatea Legii Noi, avîndu-L ca referinţă pe Hristos, smerindu-ne cu adevărat că nimic nu facem de la noi putere, ci toate sînt cu mare ajutor de la El.