[Marius22]

Este important sa nu ne lasam oarecum in voia lucrurilor spunand, firea e de vina. Am o fire vesela, am o fire posomorata. Uneori firea trebuie schimbata, trebuie indreptata. Un chip posomorat, la limita depresiei, cu siguranta, nu se intemeiaza doar pe vederea propriilor pacate sau pe binele inca nerealizat. La fel, o veselie debordanta, ce da in manifestari penibile, iarasi nu arata a veselie intru totul curata.

Sa nu uitam faptul ca aceste stari sunt molipsitoare (le imprimam in semeni sau le primim de la ei). Cunosc persoane care imi lumineaza chipul, si ma fac sa zambesc, fara a spune bancuri sau glume, fie ele si nevinovate, ci numai prin prezenta lor, prin cateva cuvinte ziditoare de suflet.

Mai mult, cred ca exista un timp pentru fiecare dintre aceste manifestari, dar niciuna din ele nu trebuie sa ne aduca vatamare sufleteasca nici noua, nici semenilor nostri.