Citat:
În prealabil postat de glykys
. Pana la urma l-a facut si sa tina post, si sa mearga la biserica, desi trebuia sa il astepte sa manance, sa se aranjeze si ajungeau la finalul slujbei...
Deci razboiul e cu noi insine, nu cu celalalt.
Cad citesc topicuri ca astea, ajung sa dau slava Domnului ca nu sunt maritata.
Dupa cum am citit si retinut de pe forum o vorba a sotului Annei21, noi nu ar trebui sa incercam sa ne mantuim pe spezele sotului / sotiei! Sa nu ii folosim ca instrument de mantuire! Nu mai ajungi sa il vezi ca pe o persoana cu insusiri proprii, cu liber arbitru, ci ca unul care nu stie nimic si care trebuie indoctrinat. Dragoste si crestinism cu de-a sila nu se poate! Trebuie respectat liberul arbitru! Tocmai in asta trebuie sa stea dragostea:
|
...pai punctul 3 de la bunica ta l-am invatat. Dumnezeu sa o odihneasca.
Cand a zis intr-o zi ca ce ma grabesc asa la biserica mi-am amintit de bunica ta si am asteptat sa faca baie, sa se aranjeze, sa mai vorbeasca o ora la telefon etc... Dar partea fenomenala este ca totusi am ajuns sa dau pomelnicul! De parca s-ar fi expandat timpul.