[Traditie]

În primele decenii ale secolului 2, la Roma a aparut legenda falsa ca Sf. Petru ar fi venit în acest oras si ar fi murit aici ca martir.

Aparitia legendei s-a datorat interpretarii eronate din niste epistole ale unor Parinti apostolici.

Sf. Clement, preot din Roma (în mod fals considerat episcop de catre catolici) în jurul anului 96 scrie în epistola sa catre corinteni (referindu-se la invidie în mod educativ):


CAPITOLUL 4 - MULTE RELE DEJA AU VENIT DIN ACEASTA SURSA ÎN VREMURILE VECHI

Caci este scris: “Dar dupa un timp, Cain a adus jertfa lui Dumnezeu din roadele pamantului. Si a adus si Abel din cele intai-nascute ale oilor sale si din grasimea lor. Si a cautat Domnul spre Abel si spre darurile lui, iar spre Cain si spre darurile lui n-a cautat. Si s-a intristat Cain tare si fata lui era posomorata. Atunci a zis Domnul Dumnezeu catre Cain: “Pentru ce te-ai intristat si pentru ce s-a posomorat fata ta? Cand faci bine, oare nu-n este fata senina? Iar de nu faci bine, pacatul bate la usa si cauta sa te tarasca, dar tu biruieste-l!” Dupa aceea Cain a zis catre Abel, fratele sau: “Sa iesim la camp!” Iar cand erau ei in campie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele sau, si l-a omorat.” Vedeti fratilor, cum invidia si gelozia u dus la uciderea unui frate. Prin invidie de asemeni, parintele nostru Iacob a fugit de la fata lui Isav, fratele lui. Invidia l-a facut pe Iosif sa fie persecutat de moarte, si sa ajunga în robie. Invidia a facut ca Moise sa trebuiasca sa fuga de la fata lui faraon regele Egiptului, când a auzit aceste vorbe de la conationalul sau: “Cine te/a facut judecator peste noi? Ma vei ucide, asa cum l-ai ucis pe egiptean ieri” Din cauza invidiei, Aaron si Miriam au trebuit sa-si faca camin pe câmp. Invidia i-a coborât pe Datan si Aviram de vii în iad, prin razvratirea care au facut-o împotriva robului lui Dumnezeu, Moise. Datorita invidiei, David a trebuit sa suporte ura nu doar a strainilor, ci sa fie persecutat si de Saul, regele Israelului.

CAPITOLUL 5 - NU MAI PUTINA RAUTATE A VENIT DIN ACEEASI SURSA ÎN VREMURILE CELE MAI RECENTE. MARTIRIUL LUI PETRU SI PAVEL

Dar sa nu staruim asupra exemplelor din vechime, sa ne uitam la cei mai recenti eroi duhovnicesti. Sa privim nobilele exemple oferite în generatia noastra. Prin invidie si gelozie, cei mai mari si mai vrednici stâlpi au fost persecutati si omorâti. Sa-i punem înaintea ochilor pe ilustrii apostoli. Petru, prin nedreapta invidie, a îndurat nu una sau doua, ci numeroase munci [se refera la persecutiile din timpul cât era în Palestina, cele care sunt mentionate în Faptele Apostolilor] si când în final a suferit martiriul, a plecat la slava care i se cuvenea. Datorita invidiei, Pavel de asemeni a obtinut premiul suferintelor rabdate, dupa ce a fost de sapte ori aruncat în temnita, alungat, batut cu pietre. Dupa ce a predicat atât în est cât si în vest, a câstigat reputatia ilustra datorata credintei lui, învatând dreptatea în întreaga lume si venind la limitele extreme ale vestului, a suferit martiriul sub prefecti. Astfel a fost el luat din lume si a plecat catre un loc sfânt, dovedindu-se un uimitor exemplu de rabdare.

http://www.earlychristianwritings.com/text/1clement-roberts.html



Aceasta este cea mai veche mentiune documentara despre moartea celor doi apostoli. Catolicii o iau ca o dovada ca Petru ar fi murit la Roma. La o analiza a textului vedem însa ca:

-nicaieri nu se spune ca cei doi ar fi murit la Roma

-din context se vede ca referinta e la cei doi stâlpi ai Bisericii si acesta e singurul motiv al alaturarii lor în scrisoarea lui Clement

-stim ca Petru sigur a fost la Roma si vedem ca Clement, care a fost contemporan cu apostolii, stie detalii despre Paul care nu sunt Scriptura, anume faptul ca a fost în temnita de sapte ori. Despre Petru nu stie însa decât ce a citit în Faptele Apostolilor

-vedem ca despre Pavel spune ca a calatorit, dar nu spune ca Petru ar fi calatorit si el

-vedem ca stie detalii despre moartea lui Pavel, spune ca a suferit martiriul “sub prefecti”, dar despre Petru spune doar ca a plecat spre slava vesnica




Despre felul cum legende false erau adoptate de crestinii primari si deveneau certitudine pentru ei vedem în cazul scrisorii catre romani a lui Dionisius din Corint, scrisa pe la anul 170:


Deci printr-o asemeni povata aveti în strânsa unire bisericile fondate de Petru si Pavel, cea a romanilor si cea a corintienilor; pentru ca amândoi au venit în Corintul nostru si ne-au învatat, la fel cum au învatat când au mers în Italia; si învatându-va, ei au suferit martiriul în acelasi timp.

http://www.earlychristianwritings.com/text/dionysius.html


Iata deci cum aparea o traditie falsa, pentru ca stim cu siguranta ca biserica din Corint a fost fondata o data cu venirea Sf. Pavel în acest oras, înainte nu era nici un crestin acolo:


Faptele Apostolilor, capitolul 15:

[size=1]
1. Dupa acestea Pavel, plecand din Atena, a venit la Corint.
2. Si gasind pe un iudeu, cu numele Acvila, de neam din Pont, venit de curand din Italia, si pe Priscila, femeia lui, pentru ca poruncise Claudiu ca toti iudeii sa plece din Roma, a venit la ei.
3. Si pentru ca erau de aceeasi meserie, a ramas la ei si lucrau, caci erau facatori de corturi.
4. Si vorbea in sinagoga in fiecare sambata si aducea la credinta iudei si elini.
5. Iar cand Sila si Timotei au venit din Macedonia, Pavel era prins cu totul de cuvant, marturisind iudeilor ca Iisus este Hristosul.
6. Si stand ei impotriva si hulind, el, scuturandu-si hainele, a zis catre ei: Sangele vostru asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum inainte ma voi duce la neamuri.
7. Si mutandu-se de acolo, a venit in casa unuia, cu numele Titus Iustus, cinstitor al lui Dumnezeu, a carui casa era alaturi de sinagoga.
8. Dar Crispus, mai-marele sinagogii, a crezut in Domnul, impreuna cu toata casa sa; si multi dintre corinteni, auzind, credeau si se botezau.
9. Si Domnul a zis lui Pavel, noaptea in vedenie: Nu te teme, ci vorbeste si nu tacea,
10. Pentru ca Eu sunt cu tine si nimeni nu va pune mana pe tine, ca sa-ti faca rau. Caci am mult popor in cetatea aceasta.
11. Si a stat in Corint un an si sase luni, invatand intre ei cuvantul lui Dumnezeu.
12. Dar pe cand Galion era proconsulul Ahaiei, iudeii s-au ridicat toti intr-un cuget impotriva lui Pavel si l-au adus la tribunal,
13. Zicand ca acesta cauta sa convinga pe oameni sa se inchine lui Dumnezeu, impotriva legii.
14. Si cand Pavel era gata sa deschida gura, Galion a zis catre iudei: Daca ar fi vreo nedreptate sau vreo fapta vicleana, o, iudeilor, v-as asculta precum se cuvine;
15. Dar daca sunt la voi nedumeriri despre invatatura si despre nume si despre legea voastra, vedeti-va voi insiva de ele. Judecator pentru acestea eu nu voiesc sa fiu.
16. Si i-a izgonit de la tribunal.
17. Si punand mana toti pe Sostene, mai-marele sinagogii, il bateau inaintea tribunalului. Dar Galion nu lua in seama nimic din acestea;
18. Iar Pavel, dupa ce a stat inca multe zile in Corint, si-a luat ramas bun de la frati si a plecat cu corabia in Siria, impreuna cu Priscila si cu Acvila, care si-a tuns capul la Chenhrea, caci facuse o fagaduinta.
19. Si au sosit la Efes si pe aceia i-a lasat acolo, iar el, intrand in sinagoga, discuta cu iudeii.
20. Si rugandu-l sa ramana la ei mai multa vreme, n-a voit,
21. Ci, despartindu-se de ei, a zis: Trebuie, negresit, ca sarbatoarea care vine s-o fac la Ierusalim, dar, cu voia Domnului, ma voi intoarce iarasi la voi. Si a plecat de la Efes, cu corabia.
22. Si coborandu-se la Cezareea, s-a suit (la Ierusalim) si, imbratisand Biserica, s-a coborat la Antiohia.
23. Si stand acolo catva timp, a plecat, strabatand pe rand tinutul Galatiei si Frigia, intarind pe toti ucenicii.
24. Iar un iudeu, cu numele Apollo, alexandrin de neam, barbat iscusit la cuvant, puternic fiind in Scripturi, a sosit la Efes.
25. Acesta era invatat in calea Domnului si, arzand cu duhul, graia si invata drept cele despre Iisus, cunoscand numai botezul lui Ioan.
26. Si el a inceput sa vorbeasca, fara sfiala, in sinagoga. Auzindu-l, Priscila si Acvila l-au luat cu ei si i-au aratat mai cu de-amanuntul calea lui Dumnezeu.
27. Si voind el sa treaca in Ahaia, l-au indemnat fratii si au scris ucenicilor sa-l primeasca. Si sosind (in Corint), a ajutat mult cu harul celor ce crezusera;
28. Caci cu tarie si in fata tuturor, el infrunta pe iudei, dovedind din Scripturi ca Iisus este Hristos.
[/size]
De asemeni, vedem cum a aparut legenda ca Petru si Pavel ar murit împreuna, desi la Clement vedem altceva despre moartea celor doi. De altfel confuzia se pare ca a pornit chiar de la scrisoarea lui Clement catre Corintieni, care era deseori citita de acestia, asa cum spune un autor din secolul 2.

Acum, despre asa-zisele oase ale lui Petru descoperite la Vatican:

În primele decenii ale sec. 2 a aparut deci legenda ca Petru ar fi fost la Roma si ar fi suferit acolo martiriul. Ca urmare, romanii au fost preocupati de marturii concrete si asa a aparut un asa-zis mormânt al lui Petru si unul al lui Pavel, primul fiind în Vatican iar al doilea pe Via Ostia.

Nu e exclus ca aceasta confuzie sa fi fost creata premeditat, asa cum s-a facut uz de false moaste în evul mediu în tarile catolice. De pilda existau în Europa catolica 12 cranii ale Sf. Ioan Botezatorul iar în Germania 27 de schelete ale Sf. Petru.

Eusebiu de Cezareea, cronicarul Sf. Constantin, descrie o relatare într-o scrisoare a unui preot din anul 199, Gaius, care spune:

“Ma refer la trofeele (monumentele) apostolilor. Caci daca te vei duce la Vatican sau pe Calea ostiei, vei gasi trofeele acelora care au fondat biserica de aici”.

Arheologii au reusit sa gaseasca trofeul zis al lui Petru din Vatican, adica o edicula (tip de monument roman comemorativ, alcatuit din coloane si o cupola) aflata într-un cimitir pagân. Aceasta edicula a fost incorporata în altarul bazilicii ridicate de Constantin. În secolul 16 bazilica a fost demolata si construita actuala catedrala a lui Petru din Vatican. Iata planurile cu pozitia cimitirului pagân, a bazilicii lui Constantin si reconstituirea ediculei:


http://www.carotta.de/forum/messlmn/basilicae.jpg


[image=http://www.carotta.de/forum/messlmn/nekropolis.jpg]
http://www.carotta.de/forum/messlmn/nekropolis.jpg


[image=http://www.carotta.de/forum/messlmn/tropaeumgai.jpg]
http://www.carotta.de/forum/messlmn/tropaeumgai.jpg




Istoria cercetarilor arheologice sub actuala catedrala e bizara:

In 1942, the Administrator of St. Peter’s, Monsignor Ludwig Kaas, found remains in a second tomb in the monument. Being concerned that these presumed relics of a saint would not be accorded the respect they deserved, and having little understanding of correct archeological procedures, he secretly ordered these remains stored elsewhere for safe-keeping.

After Kaas’ death, researcher Margherita Guarducci discovered these relics by chance. She informed Pope Paul VI of her belief that these remains were the those of St. Peter. Bone testing revealed that the remains belonged to a man in his sixties. On June 26th 1968 Paul VI announced that the relics of St. Peter had been discovered.

http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Peters_tomb

Reprezentantii catolici nu sunt convinsi ca aceste oase sunt ale lui Petru. Ei pastreaza în cripta altarului catedralei lui Petru atât aceste oase precum si oase de animale si ale unor pagâni gasite în acel loc. Daca ar arunca aceste oase, ar însemna sa dea credit celor considerate ale lui Petru:

Down in the basement of the Vatican, less than twenty feet beneath the high altar of St. Peter’s Basilica, there is an ugly, graffiti-covered brick-and-plaster wall. Inside the wall there is a rectangular cavity containing nineteen clear Plexiglass boxes filled with old bones, some of which are claimed to be the mortal remains of St. Peter himself. A small breach in the wall allows two of the boxes and their bony contents to be seen through the open bronze work of a gate set some distance in front of the wall. Ten of the bones thus carefully preserved at this most holy focal point in all of Christendom, however, are the remains of domestic animals — goats, sheep, cows, swine, and a chicken.

http://www.americanatheist.org/spr97/T2/bones.html



Descoperirea oaselor considerate ale lui Petru, între care erau si fragmente de craniu, a dus la considerarea unui craniu zis al lui Petru, pastrat în biserica Ioan în Lateran din Roma, ca fals:

[image=http://www.biblelight.info/Sources/Press-Telegram-Long-Beach-Jan-3-68.gif]
http://www.biblelight.info/Sources/Press-Telegram-Long-Beach-Jan-3-68.gif



Un alt schelet descoperit cu ocazia sapaturilor a fost considerat vreme de 14 ani ca al lui Petru:

In 1949, Vatican archaeologists discovered a different skeleton of the bony saint, several yards away from the wall in which the bones presently worshipped reside. The bones were reported to have been found in a “hypogeum” — apparently a rough cavity hollowed out at the base of a wall coated with red plaster. They were reported to have been found in “a sepulchral urn of plain terra cotta.” The bones were kept for fourteen years by Pope Pius XII himself, in his private apartment. Although he later hedged somewhat concerning the authenticity of the bones, it is obvious that privately he felt they were genuine.

http://www.americanatheist.org/spr97/T2/bones.html

dar cercetarea ulterioara a aratat ca ele contineau trei clavicule si 5 tibii.