[laurastifter]

Tot din "Celălalt Noica" - o lucrare ce cuprinde mai multe conferinţe, susţinute de către părintele Rafail Noica, atunci când a venit în România pentru prima dată după revoluţie:
„Am simţit că aşa trebuie să mă întorc: să mă spovedesc, să mă împărtăşesc. Şi, spre uimirea mea, în zilele următoare – nu ştiu dacă numai în prima sau şi în următoarele zile – am avut aşa o trăire, pe care nici nu ştiu cum s-o descriu, dar aşa o deschidere, aşa o luminare, că am înţeles Ortodoxia ca fiind nimic altceva decât firea omului. Spun cu cuvintele de acum, atunci nici nu ştiam cum s-o exprim, dar aşa o simţeam. Omul, prin fire, este ortodox. Chinez, libian, negru din Africa, pieile roşii, orice-ar fi el, prin firea lui este ortodox. Nu este vorba dacă Ortodoxia era mai adevărată decât protestantismul, dacă este mai adevărată, pur şi simplu mai dreaptă, mai adâncă sau cea mai dreaptă sau cea mai adâncă etc. Ortodoxia este singura realitate a omului, este în firea omului. Această fire, puţin câte puţin, s-a conştientizat. Omul şi-a pierdut-o prin căderea în păcat şi Psalmul îl plânge pe om ca tot omul fiind mincinos, dar cred că trebuie înţeles oarecum ca traducerea în slavonă: „tot omul este minciună”. Omul, dacă nu şi-a găsit – să vorbim într-un limbaj modern – identitatea lui, rămâne în minciună. Omul este minciună, până când, în Hristos, devine adevăr ca şi Hristos Care S-a numit Adevăr.”